Duminică, 15 noiembrie, s-a împlinit termenul legal până la care Guvernul trebuia să depună în Parlament proiectul bugetului pe 2027. Documentul nu există încă, iar Ministerul Finanțelor adună în continuare cifrele de la instituții, care au primit răgaz până luni, 16 noiembrie.
Întârzierea nu oprește plata pensiilor și a salariilor. Amână însă răspunsurile pe care le așteaptă cei mai mulți români la final de an. Abia bugetul va spune cu cât cresc pensiile, când se majorează salariul minim și dacă taxele rămân neschimbate.
Ce cere legea și unde s-a oprit calendarul
Legea finanțelor publice (nr. 500/2002) fixează, la articolul 35, data de 15 noiembrie ca termen pentru trimiterea proiectului legii bugetului de stat în Parlament. Calendarul prevede și pași intermediari. Ministerul Finanțelor trebuia să ducă proiectele la Guvern pentru o primă lectură până la 30 septembrie și să le definitiveze până la 1 noiembrie.
Guvernul condus de Luca Niculescu a primit votul de învestitură pe 20 octombrie, cu 280 de voturi, cu mai puțin de o lună înainte de termen. Joi, 12 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunțat că ordonatorii de credite au timp până luni să trimită estimările de venituri și cheltuieli prin aplicația e-Buget. Cele mai multe instituții au început deja să încarce datele, iar Guvernul speră să aibă în zilele următoare „viziunea de ansamblu necesară”, a spus el.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că este primul an în care bugetul se construiește într-o aplicație electronică. Fiecare minister își încarcă programele și trebuie să justifice în sistem fiecare finanțare și fiecare investiție. Proiecțiile pot începe abia după ce toate datele sunt integrate, iar calendarul anunțat rămâne strâns. „Finalul anului ar trebui să regăsească România cu un buget prezentat în Parlament și votat”, a declarat Cărbunaru.
Pensiile și salariul minim așteaptă cifrele
Indexarea pensiilor este una dintre cele mai așteptate decizii, dar procentul nu a fost stabilit. Surse guvernamentale au transmis la începutul lunii că Executivul își dorește o creștere cât mai consistentă, însă hotărârea va veni după ce datele financiare vor fi complete. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat pe 11 noiembrie, la Antena 3 CNN, că pensiile trebuie indexate conform legii și că taxele nu vor crește anul viitor.
Nici momentul majorării salariului minim nu e fixat. Guvernul urmează să discute în Consiliul Național Tripartit dacă noul nivel intră în vigoare la 1 ianuarie 2027 sau abia în vară. Negocierile pentru o nouă lege a salarizării unitare încep la începutul anului viitor, așa că efectele ei nu se vor regăsi în deciziile bugetare imediate.
Deficitul de 5,2%, cadrul în care se negociază totul
Programul de guvernare asumat de Luca Niculescu prevede pentru 2027 un deficit bugetar de 5,2% din PIB. Ținta face parte din traiectoria convenită cu Comisia Europeană, care urmărește coborârea treptată a deficitului până la pragul european de 3% din PIB în 2030. Asta lasă puțin loc pentru cheltuieli noi sau reduceri de taxe fără măsuri care să le compenseze.
Spațiul de manevră e îngust și din cauza datoriei publice. Potrivit Eurostat, aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. În august, Ministerul Finanțelor a informat Guvernul că, peste acest prag, Legea responsabilității fiscal-bugetare impune înghețarea cheltuielilor de natură salarială și a celor cu asistența socială. Tot ministerul estimează că datoria va urca la 63,3% din PIB în 2027.
Executivul invocă și un semnal venit din piețe. Cărbunaru a amintit de emisiunea de euroobligațiuni de 4,5 miliarde de euro din 2 noiembrie, la care cererea investitorilor a depășit suma atrasă. Costul împrumutului a rămas însă mai ridicat decât cel plătit de România în martie, înainte de criza politică, potrivit Romania Insider.
Condițiile partidelor, pe masa Finanțelor
Cabinetul Niculescu este un guvern minoritar dominat de PSD, iar proiectul de buget se sprijină sigur doar pe voturile social-democraților, scrie Știrile ProTV. PNL, UDMR și minoritățile naționale au votat învestirea, dar sprijinul lor vine cu condiții.
PSD a cerut un memorandum semnat de Guvern, sindicate și mediul de afaceri care să garanteze că taxele nu cresc în 2027. Social-democrații vor și indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, precum și eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoanele cu dizabilități. PNL a condiționat sprijinul de un deficit de cel mult 5,3% din PIB și de un buget fără cheltuieli neacoperite din venituri. În schimb, liberalii au promis că nu vor iniția și nu vor vota o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, dacă acordul este respectat.
UDMR a trecut pe lista priorităților protejarea investițiilor și indexarea pensiilor. Din opoziție, USR a avertizat că nu va susține cheltuieli suplimentare fără surse de finanțare. Înaintea bugetului, potrivit unor surse din PSD citate de ProTV, Guvernul ar urma să-și asume răspunderea în Parlament pentru desființarea și comasarea unor instituții și companii de stat.
Ce se întâmplă dacă bugetul întârzie
Depășirea termenului de 15 noiembrie nu are efecte imediate pentru cetățeni. Dacă legea bugetului nu este adoptată cu cel puțin trei zile înainte de sfârșitul anului, Legea finanțelor publice prevede că se aplică în continuare bugetul anului precedent. Cheltuielile lunare nu pot depăși, de regulă, o douăsprezecime din prevederile acestuia, iar pensiile, salariile și ajutoarele sociale se plătesc fără întrerupere.
Precedentul e recent. Bugetul pe 2026 a ajuns în Parlament abia pe 13 martie, cu aproape patru luni întârziere, și a fost adoptat pe 20 martie, cu 319 voturi pentru. De data aceasta, atât Guvernul, cât și PSD au promis că România va intra în 2027 cu bugetul votat.
