Deficitul bugetar al României a coborât la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, de la 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor de execuție bugetară la 30 septembrie prezentate luni, 26 octombrie, de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. În termeni nominali, bugetul general consolidat a încheiat septembrie cu un minus de 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025.
Reducerea este de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. Ministrul a subliniat că septembrie este prima lună din acest an în care comparația anuală include și baza de raportare cu măsurile fiscale intrate în vigoare în toamna lui 2025, deci efectul acestora nu mai umflă artificial diferența dintre cei doi ani.
Cifrele finale sunt foarte apropiate de cele din nota preliminară prezentată de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern, pe date operative, care indica un deficit de 78,52 miliarde de lei, adică 3,82% din PIB. Pentru întregul an, ținta asumată de Guvern este un deficit cash de 6,2% din PIB.
Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile
Veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, cu 11,9% mai mult decât în primele nouă luni din 2025, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,5%. Diferența de ritm dintre încasări și plăți este principalul motiv pentru care deficitul s-a redus.
Cea mai puternică creștere a venit din TVA, unde încasările au urcat cu 24,8%. Contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 6,8%. Pe partea de cheltuieli, cele de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de anul trecut. Nazare a pus evoluția veniturilor atât pe seama colectării mai bune, cât și a modificărilor fiscale adoptate în 2025.
Investiții de aproape 108 miliarde, susținute de fonduri europene
Investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit ministrului, fondurile europene au finanțat peste 70% din aceste investiții.
Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele din PNRR și din alte programe europene au avansat cu 48,8%. Nazare a amintit că, în urmă cu un an, în plină procedură de deficit excesiv, chiar accesul României la aceste fonduri era pus sub semnul întrebării.
Până acum, România a încasat 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Cererea nr. 6, ultima, a fost depusă la 30 septembrie, iar decizia Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie.
Riscul banilor din PNRR neîncasați
Ministrul a atras atenția că proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza că România va atrage integral finanțările PNRR programate pentru acest an. Dacă anumite sume nu vor fi validate de Bruxelles, componenta de granturi s-ar transforma într-un minus de venituri față de cheltuielile deja făcute, cu impact direct asupra deficitului.
