Economie

Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite și în noiembrie

CNSU a prelungit cu 30 de zile starea de alertă la Cernavodă. Nuclearelectrica anunță o creștere a apei de 10 cm, insuficientă pentru repornire.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Vedere de ansamblu asupra centralei nucleare de la Cernavodă, cu clădirile reactoarelor și liniile electrice, văzută de pe dealurile din apropiere (Foto: Semnal)
Vedere de ansamblu asupra centralei nucleare de la Cernavodă, cu clădirile reactoarelor și liniile electrice, văzută de pe dealurile din apropiere (Foto: Semnal)

Reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite în luna noiembrie. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă privind funcționarea centralei. Hotărârea a fost publicată miercuri seara, 28 octombrie, în Monitorul Oficial, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

Decizia închide, cel puțin deocamdată, scenariul conturat la începutul săptămânii, când ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vorbea despre repornirea unui reactor în jurul datei de 15 noiembrie. Joi, Nuclearelectrica a confirmat că apa a început să urce în bazinul de aspirație al pompelor, dar prea puțin și prea nesigur pentru a pune centrala din nou în funcțiune.

De ce a fost prelungită starea de alertă

Ministerul Energiei invocă trei motive. Primul ține de Dunăre, care se menține la cote scăzute la intrarea în țară. Al doilea este chiar imposibilitatea de a repune în funcțiune unitățile 1 și 2 pe parcursul lunii noiembrie. Al treilea privește rețeaua, care nu are suficiente rezerve de putere și energie pentru echilibrare la orele de vârf, astfel că riscul unei crize în alimentarea cu electricitate rămâne prezent.

Prin aceeași hotărâre, Transelectrica, operatorul rețelei de transport, primește sarcina de a lua toate măsurile necesare pentru ca Sistemul Electroenergetic Național să funcționeze. Asta înseamnă creșterea producției din toate sursele disponibile, importuri sau, la nevoie, reducerea consumului.

Zece centimetri în plus, încă prea puțin

Nuclearelectrica a transmis joi după-amiază că ambele unități sunt menținute „în stare oprită sigură” și că situația nu prezintă niciun risc pentru securitatea nucleară. Compania a venit și cu o veste bună, deși cu rezerve. Nivelul apei din bazinul de aspirație al pompelor a crescut recent cu aproximativ 10 centimetri, odată cu urcarea Dunării.

Creșterea este însă una locală. Potrivit companiei, ea nu este susținută, deocamdată, de o creștere generală pe întregul bazin hidrografic al fluviului, în amonte de Cernavodă. Apa rămâne sub pragul necesar repornirii, iar acest nivel trebuie menținut mai multe zile la rând, cu tendință de creștere, înainte ca specialiștii să poată decide.

„În momentul în care vom atinge un nivel necesar pentru repornirea și operarea în siguranță a CNE Cernavodă, vom solicita, cu prioritate, conectarea centralei la Sistemul Energetic Național”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica. El a calificat evoluția actuală a apei drept volatilă și încă nesustenabilă, motiv pentru care compania lucrează strict după procedurile de operare ale centralei.

Ce rămâne din estimarea de 15 noiembrie

Într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta” de la Digi24, care urmează să fie difuzat sâmbătă, Chisăliță spunea că un reactor ar putea porni la jumătatea lui noiembrie, cu condiția ca prognozele hidrologice să se mențină. Ministrul a avertizat atunci că orice schimbare a acestor prognoze poate muta termenul, fie mai devreme, fie mai târziu.

Textul hotărârii CNSU nu mai lasă loc acestui calendar, cel puțin pentru luna noiembrie. Specialiștii citați de Digi24 estimează că debitul Dunării va ajunge săptămâna viitoare la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, o valoare încă insuficientă pentru Cernavodă.

Pragul critic a fost aproape atins în această toamnă. În octombrie, cota apei a coborât la minus 259 de centimetri, la doar trei centimetri de limita de operare a centralei, fixată la minus 262 de centimetri.

Sistemul energetic, fără aportul nuclear

Înainte de oprire, centrala de la Cernavodă asigura aproximativ o cincime din electricitatea produsă în România, cu cele două reactoare de câte aproximativ 700 MW. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, după ce seceta a coborât Dunărea sub nivelul necesar răcirii, iar de pe 13 august ambele reactoare sunt oprite.

De atunci, golul este acoperit din celelalte capacități de producție și, în mare măsură, din importuri. Sezonul rece nu ajută. Zilele mai scurte și cerul acoperit reduc producția solară, iar lipsa ploilor apasă și asupra hidrocentralelor. Potrivit unui proiect pus în transparență de Ministerul Energiei, consumul la orele de vârf ar putea urca în perioada următoare până la 8.500 MW.

Tot joi, Chisăliță a cerut sprijinul statelor membre ale Alianței Nucleare pentru retehnologizarea Unității 1. Proiectul, estimat la aproximativ 3,2 miliarde de euro, este analizat de Comisia Europeană, care a deschis în aprilie o investigație aprofundată privind ajutorul de stat pe care România vrea să îl acorde.

Nuclearelectrica a anunțat că urmărește îndeaproape datele hidrologice și că este pregătită să repornească centrala imediat ce condițiile o permit. Compania va comunica orice schimbare a stării CNE Cernavodă, așa cum o obligă statutul de firmă listată la bursă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.