Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

Interzicerea Huawei și ZTE ar costa 40 de miliarde de euro

17 directori telecom avertizează Bruxelles-ul că eliminarea echipamentelor Huawei și ZTE ar costa industria europeană 40 de miliarde de euro.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Turn de telecomunicații cu antene și dish-uri de emisie-recepție, fotografiat printre crengi, pe fundal de cer senin
Turn de telecomunicații cu antene și dish-uri de emisie-recepție, fotografiat printre crengi, pe fundal de cer senin

Șaptesprezece directori ai unora dintre cele mai mari companii de telecomunicații din Europa au trimis Comisiei Europene o scrisoare deschisă în care avertizează că eliminarea echipamentelor Huawei și ZTE din rețele ar putea costa industria până la 40 de miliarde de euro. Scrisoarea, semnalată de Euronews și citată de publicația zonait.ro, vine în plin proces de negociere a unor reguli mai stricte de securitate cibernetică la nivelul Uniunii Europene.

O factură de până la 40 de miliarde de euro

Potrivit estimărilor Connect Europe, organizația care reprezintă operatorii telecom din Uniune, înlocuirea echipamentelor considerate cu risc ridicat ar putea costa industria până la 40 de miliarde de euro. Directorii avertizează că acești bani ar fi retrași din investițiile planificate pentru fibră optică, rețele 5G și viitoarea generație 6G.

Industria telecom europeană investește deja aproximativ 64 de miliarde de euro pe an, în timp ce necesarul pentru dezvoltarea unor rețele mobile competitive la nivel mondial este estimat de Connect Europe la circa 475 de miliarde de euro. În acest context, executivii cer o abordare „proporțională, bazată pe risc", care să ia în calcul și alte măsuri de reducere a amenințărilor, nu doar înlocuirea integrală a echipamentelor.

Cine a semnat scrisoarea

Printre semnatari se numără Christel Heydemann, directoarea generală a Orange Group, Timotheus Höttges, șeful Deutsche Telekom, Marc Murtra, președintele și directorul general al Telefónica, și Pietro Labriola, directorul general al TIM. Alături de ei au semnat și conducerile Telenor, Swisscom, KPN, Proximus și Liberty Global, potrivit sursei citate.

Ce prevede actualizarea regulilor de securitate

Textul aflat în discuție la Bruxelles actualizează Cybersecurity Act și nu nominalizează direct companiile chineze. Însă odată ce un furnizor este declarat cu risc ridicat, operatorii ar urma să primească un termen de trei ani pentru eliminarea echipamentelor sale din rețele. Huawei și ZTE se află în centrul disputei încă din 2023, când Comisia Europeană a cerut statelor membre să restricționeze utilizarea echipamentelor celor două companii din motive de securitate națională.

Discuțiile din interiorul blocului comunitar nu sunt lipsite de opoziție: Germania și Spania au exprimat, potrivit unor relatări Bloomberg, rezerve față de o interdicție impusă la nivel european, invocând atât riscul unor represalii din partea Beijingului, cât și costurile suplimentare pentru planurile de infrastructură digitală ale blocului.

Europa, împărțită în privința Huawei și ZTE

Restricțiile diferă în prezent de la o țară la alta. Suedia a interzis deja echipamentele Huawei și ZTE din rețeaua 5G, iar Franța a optat pentru o eliminare treptată, prin neprelungirea autorizațiilor existente pentru echipamentele Huawei. Estonia a adoptat, în 2021, o legislație care a restricționat în practică accesul furnizorilor chinezi la rețelele naționale.

Și în România, Huawei a fost respinsă ca furnizor de echipamente 5G, în urma unei decizii de securitate națională bazate pe Legea nr. 163/2021 privind infrastructurile informatice și de comunicații de interes național. Compania a contestat măsura în instanță. Germania a stabilit, la rândul ei, eliminarea componentelor Huawei și ZTE din nucleul rețelelor 5G până la finalul anului 2026, cu un termen suplimentar, până în 2029, pentru anumite componente din rețelele de acces și transport.

Dincolo de granițele Uniunii, Regatul Unit a mers mai departe și a dispus eliminarea completă a echipamentelor Huawei din rețeaua sa 5G, iar Danemarca a introdus mecanisme de verificare a investițiilor străine, parțial ca răspuns la preocupările legate de o ofertă venită din partea companiei chineze.

Un dosar mai vechi, cu miză tot mai mare

Tensiunea din jurul furnizorilor chinezi de echipamente telecom nu este nouă. Uniunea Europeană a adoptat încă din 2020 o „cutie de instrumente" pentru securitatea 5G, care recomanda statelor membre restricționarea furnizorilor cu risc ridicat, fără însă a impune obligații ferme. Executivii care au semnat scrisoarea susțin că o eventuală obligativitate la nivelul întregului bloc ar trebui însoțită de o evaluare realistă a costurilor, pentru a nu încetini tranziția economică europeană într-un moment în care presiunea concurenței chineze se resimte deja în mai multe industrii.

Decizia finală privind forma pe care o va lua actualizarea Cybersecurity Act urmează să fie negociată în lunile următoare între instituțiile europene și statele membre, într-un dosar care leagă securitatea infrastructurii critice de costul modernizării rețelelor de comunicații ale continentului.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.