Europa, tot mai atentă la expansiunea Chinei
Uniunea Europeană privește cu îngrijorare extinderea economică a Chinei, pe fondul unei competiții comerciale care poate afecta unele dintre cele mai importante sectoare industriale ale continentului. O analiză publicată de Foreign Affairs avertizează că Europa se apropie de un nou șocul chinez, cu efecte posibile asupra industriei de înaltă tehnologie, a locurilor de muncă și a dependenței economice de Beijing.
Contextul este unul tensionat și din punct de vedere politic. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și răcirea relațiilor dintre Statele Unite și Europa, președintele chinez Xi Jinping a încercat să prezinte China drept un partener stabil pe scena internațională. Potrivit analizei, liderii europeni au rămas însă sceptici, considerând că Beijingul nu a oferit răspunsuri concrete la criticile privind practicile comerciale considerate neloiale.
Mesajele Beijingului nu au schimbat poziția Bruxellesului
Xi Jinping a făcut apel la apărarea multilateralismului și la respingerea unilateralismului, iar premierul Li Qiang a respins temerile privind apariția unui „al doilea șoc chinez”, susținând că Europa ar trebui să vadă situația ca pe „a doua oportunitate chineză”. Analiza citată arată însă că aceste mesaje nu au reușit să reducă rezervele din capitalele europene.
În viziunea mai multor state membre, problema nu ține doar de volum, ci și de efectul pe termen lung asupra competitivității europene. Presiunea vine într-un moment în care industria continentală încearcă deja să se adapteze la costuri ridicate, la tranziția energetică și la schimbările din lanțurile globale de aprovizionare.
Industriile vulnerabile și presiunea asupra locurilor de muncă
Analiza indică mai multe domenii expuse concurenței chineze: producția de automobile, utilaje, industria chimică, sectorul farmaceutic și energia verde. Aceste sectoare sunt importante nu doar pentru exporturi, ci și pentru ocuparea forței de muncă în numeroase state membre.
În acest context, tot mai multe guverne cer măsuri de protecție comercială. Franța a propus introducerea unei protecții echivalente cu un tarif general de aproximativ 30% pentru produsele din China, iar cancelarul german Friedrich Merz a transmis că este pregătit să reacționeze împotriva practicilor comerciale considerate incorecte.
Statele membre cer un răspuns comun
Luna trecută, toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Spaniei, au solicitat Comisiei Europene un plan de răspuns la această situație. Semnalul transmis la Bruxelles este că presiunea nu mai poate fi tratată doar la nivel național, ci cere o abordare comună, coordonată la nivelul întregii Uniuni.
Datele citate în analiză arată și amploarea schimbării economice: ponderea Chinei în producția industrială mondială a urcat de la 6% în anul 2000 la aproximativ 30% în prezent. În aceeași perioadă, cota Uniunii Europene a scăzut de la 30% la 17%.
Deficitul comercial al UE continuă să crească
Din 2015 până în prezent, exporturile Chinei către piața europeană au crescut cu 89%, iar deficitul comercial al Uniunii Europene a ajuns anul trecut la 411 miliarde de dolari. Pentru Bruxelles, aceste cifre confirmă că relația economică cu Beijingul a intrat într-o etapă mai dificilă, în care echilibrul dintre deschidere comercială și protejarea industriei proprii devine tot mai greu de menținut.
În lipsa unui răspuns comun și coerent, Europa riscă să rămână expusă unei concurențe care nu mai vizează doar anumite produse, ci chiar baza industrială a economiei sale.
