Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din Statele Unite a anunțat marți interzicerea importurilor de roboți umanoizi și patrupezi fabricați în străinătate, o măsură care vizează în principal producătorii chinezi. Decizia a fost motivată prin riscuri de securitate națională legate de lanțurile de aprovizionare cu tehnologie avansată.
Ce prevede decizia FCC
Interdicția se aplică importurilor noi de roboți umanoizi, roboți patrupezi — cunoscuți informal drept „câini robot" — și invertoare de putere fabricate în afara Statelor Unite. Măsura nu afectează roboții deja aflați în uz pe teritoriul american.
Instituția a susținut că aceste echipamente, produse de companii străine, expun infrastructura critică americană unor vulnerabilități în lanțul de aprovizionare și unor riscuri cibernetice. Președintele FCC, Brendan Carr, a declarat că obiectivul deciziei este să „securizeze lanțurile de aprovizionare critice ale Americii".
China domină piața globală a roboților umanoizi
Potrivit analiștilor citați de agenția Associated Press, producătorii chinezi controlează aproximativ 85% din piața globală a roboților umanoizi, un avans construit pe capacitatea de producție la scară mare și pe costuri reduse. Firme precum Unitree Robotics, din Hangzhou, au ajuns să livreze mii de unități anual, la prețuri semnificativ mai mici decât cele ale concurenților occidentali.
Compania Unitree a lansat modele destinate atât cercetării și mediului industrial, cât și utilizatorilor individuali, la prețuri de ordinul zecilor de mii de yuani. Ritmul rapid de comercializare a permis Chinei să câștige teren și pe piețe precum Europa, pe măsură ce producătorii occidentali rămân în urmă la scară de producție.
Contextul rivalității tehnologice SUA-China
Decizia FCC se adaugă unui șir de restricții americane impuse tehnologiei chineze în ultimul an, printre care interdicții la importul de drone chinezești. Washingtonul analizează totodată și limitarea accesului la modele chinezești de inteligență artificială cu sursă deschisă, într-un moment în care AI-ul chinez avansează rapid.
Samm Sacks, cercetătoare la think tank-ul New America, specializată în politicile tehnologice ale Chinei, a descris seria de decizii americane drept „un tir constant de posibile puncte de conflict" înaintea unui summit programat între președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, în septembrie. Cei doi lideri s-au întâlnit anterior la Beijing, în mai. Subiectul se adaugă altor tensiuni recente dintre cele două puteri, precum ancheta americană privind o posibilă livrare a unei mașini de litografie EUV către China.
Reacții și impact așteptat
Lian Jye Su, analist șef la firma de cercetare Omdia, a estimat că interdicția va afecta pe termen scurt vânzările producătorilor chinezi pe piața americană, însă efectul general ar urma să fie limitat, dată fiind rivalitatea geopolitică deja existentă între cele două țări. Potrivit acestuia, mulți producători chinezi anticipau deja un asemenea scenariu și își orientează strategia de creștere spre piața europeană.
Măsura ar putea afecta și colaborările dintre companiile americane și cele chineze din domeniu. Compania Nvidia a prezentat în iunie un model de robot umanoid care folosește șasiul dezvoltat de Unitree, o ilustrare a interdependenței dintre industriile celor două țări în acest domeniu emergent. China a respins repetat acuzațiile potrivit cărora avansul său tehnologic ar reprezenta o amenințare, prezentându-l în schimb drept o oportunitate globală.
Piața roboților umanoizi este considerată de analiști drept unul dintre următoarele mari fronturi tehnologice, alături de cipurile avansate și modelele de inteligență artificială. Firme americane precum Tesla și Figure AI dezvoltă propriile platforme, dar rămân în urma producătorilor chinezi la capitolul volum și preț de vânzare. Diferența de cost rămâne unul dintre principalele avantaje competitive ale companiilor din China, care beneficiază de lanțuri de producție integrate și de subvenții guvernamentale.
Ce urmează
Restricția americană se înscrie într-un tipar mai larg de măsuri protecționiste, similar celor discutate anterior de senatori americani care au cerut interzicerea mașinilor chinezești pe piața din SUA. Rămâne de văzut dacă Beijingul va răspunde cu măsuri similare și cum va influența decizia agenda summitului Trump-Xi din toamnă, într-un moment în care Washingtonul evaluează inclusiv rolul inteligenței artificiale în modernizarea militară chineză.
