ESG este acronimul ce domina din ce in ce mai mult comunicarea companiilor. “E" este prima litera a cuvantului “environment" (mediu), care face trimitere la importanta pe care o are protectia mediului in derularea activitatilor economice. “S" este prima litera a cuvantului “social" și subliniaza importanta pe care companiile trebuie sa o acorde oamenilor și relatiilor dintre ei: protectia datelor, diversitate, drepturile omului, standard de munca, implicarea in comunitati și așa mai departe. In sfarsit, “G" este prima litera a “governance" (guvernanta), care se refera la structura consiliilor de administratie, etica afacerilor, finantarea mediului politic sau remunerare.
Toate sunt domenii extrem de importante și promovarea lor in mediu de afaceri este pe o panta ascendenta. Panta este atat de brusca încât ESG pare ca este pe punctul de a deveni o noua “religie" a mediului de afaceri. Și, odata cu asta, apare și riscul aparitiei multor falsi profeti.
La prima vedere, volumul mare de articole, luari de pozitie, angajamente, conferinte, schimbari organizatorice, investitii anuntate sugereaza schimbari profunde in modul in care companiile incep sa opereze. Mai mult, sugereaza disponibilitatea acestora de a prioritiza valorile de mai sus in dauna datelor pur financiare, intelegand beneficiile pe termen lung ale unei astfel de abordari.
Dar cata onestitate și cata ipocrizie este in aceasta lume a strategiilor ESG? Unde se termina angajamentul și de unde incepe exercitiul de imagine?
Cred ca primul test major al filozofiei ESG a fost anexarea Crimeei de catre Rusia. E demn de remarcat ca prezenta intr-o tara invadatoare ce ameninta și face uz de forta sa militara nu a fost in niciun moment incadrata de corifeii ESG-ului in vreuna dintre cele trei valori promovate. Aparent, preocuparea pentru mediu, social și guvernanta nu includea și anexarea ilegala de teritorii și terorizarea locuitorilor. Ca urmare, companiile nu au gasit niciun motiv pentru a nu continua business-ul intr-un stat agresor, in conditiile in care, nu-i așa, mediul, egalitatea de gen și guvernanta etica(?) erau asumate in continuare.
“Beneficiile" privitului in alta parte s-au vazut ulterior prin declansarea razboiului impotriva Ucrainei. Dar, aparent, nici macar bombardarea oraselor și uciderea civililor inocenti nu au fost incadrate nici la E, S sau G, daca ne amintim de presiunile politice substantiale la care multe companii au trebuit sa fie supuse pentru a decide lichidarea operatiunilor lor din Rusia. Un articol din New York Times facea recent un inventar al firmelor care inca lucreaza la retragerea lor, guvernate altminteri fiind de principiile ESG.
