Prima zi de listare a Hidroelectrica, eveniment istoric pentru piata de capital din România, a fost marcata la BNR prin organizarea unui eveniment care a beneficiat de prezenta unor persoane importante din zona politica, din BNR, din ASF, din zona diplomatica și a pietelor financiare. Prezenta atator reprezentanti ai unor entitati ai administratiei publice a fost cu atat mai remarcabila cu cat vorbim, in esenta, de finalizarea unei tranzactii intre entitati eminamente private: Fondul Proprietatea (FP) și investitorii care au cumparat.
Privind la luarile de cuvant se observa un numitor comun, care face referire la saltul istoric al Bursei de Valori (BVB) sau al pietei de capital din România. Senzatia ca punem efectul inaintea cauzei ma obliga totusi la un comentariu care incepe printr-o metafora ale carui tuse groase sunt asumate. Este suficienta construirea unei piete superbe in mijlocul Phenian-ului pentru a inlatura foametea din Coreea de Nord? bineînțeles ca nu. De fapt, cererea va fi acoperita doar printr-o oferta de produse alimentare in crestere. Cererea de capital din România, și ea, se va rezolva doar printr-o oferta de capital in crestere. Degeaba ai locul, daca nu ai cei doi actori ai oricarei tranzactii.
Sunt opinii care spun ca oferta publica initiala a Hidroelectrica ar fi trebuit sa aiba loc cu mai multi ani in urma. Intrebarea este: ar fi avut acelasi rezultat ca cea de luna aceasta? Și daca nu, ce face diferenta? până la urma, BVB și firmele de brokeraj erau prezente inca de pe atunci in România, institutiile statului erau și ele prezente, Hidro fusese repusa solid pe picioare dupa insolventa, deci era atractiva. Și atunci, care a fost schimbarea spectaculoasa care a permis acest salt al pietei de capital intr-o noua liga? Iar raspunsul este unul singur: dublarea in ultimii 4 ani a activelor detinute de fondurile private de pensii, pentru a ajunge astazi la peste 100 de miliarde de lei.
Da, acel sistem a carui utilitate și ratiune de a exista au fost periodic puse sub semnul intrebarii de la infiintare in prezent in diferite epoci, culminand cu anul 2018, acel sistem ale carui contributii au ajuns sa fie cu mult mai mici decât cele planificate initial, acel sistem care la orice scadere a pietelor financiare este blamat ca pierde banii oamenilor chiar daca de la infiintare a avut un randament mediu de peste 7% pe an (semnificativ superior ratei inflatiei), acel sistem care cu toate ca a inceput prin a fi comparat cu FNI va ajunge in 2023 la plati cumulate de aproximativ 2 miliarde de lei.
Fara cele 50 de miliarde de lei acumulate in ultimii 4 ani, fondurile de pensii nu ar fi avut detinerile necesare la Fondul Proprietatea pentru a inclina balanta in favoarea unei listari exclusive la București, in defavoarea propunerii Franklin Templeton pentru o listare duala. Pentru că stiti, dincolo de bune intentii și planuri, astfel de decizii se iau doar prin voturile actionarilor, singurele care conteaza cu adevarat.
Fara cele 50 miliarde de lei acumulate in ultimii ani de fondurile de pensii, nu am mai fi avut nici cea mai mare listare din Europa și nici a treia cea mai mare din lume pentru anul in curs, marimea pachetului de actiuni vandut trebuind sa fie mai mic. Iar celor care considera o astfel de afirmatie ca fiind exagerata vreau sa le amintesc ca presa estimeaza ca fondurile de pensii ar fi cumparat aproape jumatate din actiunile Hidro oferite.
In acest context, ca unora le place sau nu, viitorul “de aur" al pietei de capital romanesti, mult invocat cu prilejul evenimentului BNR, este strans legat de viitorul sistemului de pensii private din România, locul in care se gasesc cele mai mari acumulari de capital autohton și cei mai mari investitori institutionali.
Cea mai sanatoasa cale de a pune in aplicare “patrotismul economic" nu este conservarea detinerilor statului, ci stimularea acumularii de capital autohton (și) in sistemul privat de pensii pentru a concura de la egal la egal cu cel strain in achizitia de active romanesti. Experienta listarii Hidroelectrica a dovedit-o din plin.
Un weekend placut!
