Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Curiozități

De ce ne trosnesc încheieturile: ce spune știința

Sunetul pe care îl scot degetele când le tragem nu vine din oase, ci din bule de gaz care apar brusc în lichidul care lubrifiază articulațiile.

de Anton Dumitru · ·

Mână de lemn articulată cu degetele strânse în pumn, demonstrând structura mobilă a încheieturilor și articulațiilor umane. (Foto: Eleonora Kalinina / Pexels)
Mână de lemn articulată cu degetele strânse în pumn, demonstrând structura mobilă a încheieturilor și articulațiilor umane. (Foto: Eleonora Kalinina / Pexels)

Sunetul sec produs când tragem de degete sau ne răsucim gâtul vine, în cele mai multe cazuri, din bule de gaz care apar brusc în lichidul sinovial, fluidul care lubrifiază articulațiile. Nu are legătură, de regulă, cu oasele care se freacă între ele, cum crede multă lume, dar nu toate pocniturile articulare au aceeași origine.

Articulațiile mobile, de la degete la genunchi, sunt învelite într-o capsulă care conține lichid sinovial. Acest fluid are rolul de a reduce frecarea dintre oase și de a hrăni cartilajul. În el sunt dizolvate gaze, în special dioxid de carbon.

Mecanismul din spatele pocnetului

Când o articulație este întinsă brusc, spațiul dintre oase crește, iar presiunea din interiorul capsulei scade. Gazele dizolvate în lichidul sinovial nu mai încap în stare dizolvată și formează rapid o bulă, printr-un proces numit cavitație.

Cercetători de la Universitatea din Alberta au filmat fenomenul cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică și au arătat că apariția zgomotului coincide cu momentul formării acestei bule de gaz. Concluzia lor contrazice teoria mai veche, potrivit căreia sunetul ar veni din prăbușirea bulei. Mecanismul complet nu este însă stabilit definitiv pentru toate cazurile, iar unii cercetători consideră că discuția rămâne deschisă. Alte pocnituri articulare, mai rare, pot proveni din mișcarea tendoanelor sau a ligamentelor peste proeminențele osoase, un fenomen diferit de cavitație.

După ce o articulație a fost trosnită prin cavitație, e nevoie de aproximativ douăzeci de minute pentru ca gazele să se redizolve în lichidul sinovial. Asta explică de ce nu poți trosni imediat aceeași încheietură a doua oară.

Mitul artritei, demontat de studii

Ideea că trosnitul degetelor duce la artrită circulă de decenii și a intrat în categoria avertismentelor transmise de părinți către copii. Studiile medicale nu au găsit o legătură cauzală între cele două.

Un caz devenit celebru în literatura medicală este cel al doctorului Donald Unger, care și-a trosnit degetele de la o singură mână timp de peste șaizeci de ani, lăsând cealaltă mână netrosnită, ca grup de control. La final, nu a găsit diferențe vizibile între cele două mâini în privința artritei.

Studii populaționale mai ample, realizate pe grupuri de câteva sute de persoane, au comparat rata artritei la cei care își trosnesc frecvent degetele cu cea de la persoanele care nu au acest obicei. Rezultatele nu au arătat o incidență mai mare a artritei la cei din prima categorie.

Cercetătorii nu exclud complet o legătură cu alte probleme, precum reducerea forței de strângere a mâinii sau umflarea articulațiilor în cazul celor care trosnesc extrem de frecvent, dar aceste efecte sunt separate de artrită și rămân slab documentate.

Când trosnitul devine un semnal de atenție

Trosnetul ocazional, fără durere, este considerat un fenomen normal și inofensiv de către majoritatea specialiștilor în ortopedie și reumatologie. Diferă însă situația în care sunetul este acompaniat de durere, umflătură sau limitarea mișcării.

În aceste cazuri, cauza poate fi alta decât cavitația gazoasă: uzura cartilajului, o leziune de menisc sau o inflamație a tendoanelor din jurul articulației. Persoanele care observă asemenea manifestări, alături de trosnete, ar trebui să discute cu un medic ortoped sau reumatolog pentru un diagnostic corect.

Vârsta joacă un rol în frecvența trosnetelor. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, ligamentele își pierd din elasticitate și cartilajul se poate uza, ceea ce face ca articulațiile să emită sunete mai des, fără ca asta să însemne automat o problemă medicală.

De ce persistă mitul, în ciuda dovezilor

Convingerea că trosnitul dăunează articulațiilor rezistă pentru că sunetul e neplăcut pentru cei din jur și pare, intuitiv, un semn de deteriorare. Explicația fizică, legată de gazele dizolvate din lichidul sinovial, este contraintuitivă și mai puțin cunoscută publicului larg.

Obiceiul de a trosni degetele rămâne, pentru majoritatea oamenilor, un tic nervos sau o formă de relaxare a articulațiilor rigide, fără consecințe pe termen lung. Durerea, umflarea sau limitarea mișcării rămân semnalele care justifică o evaluare medicală, chiar dacă absența lor nu exclude, de la sine, orice problemă structurală ascunsă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.