Pe Jamila o urmăresc peste două milioane de oameni. Milioane care învață să gătească, să se bucure de mâncare, să-și hrănească familiile cu ceva făcut acasă, cu mâna lor. În mod ironic, tot dintre aceiași urmăritori se ridică și un grup de indivizi care, în loc de recunoștință sau măcar de tăcere decentă, aruncă cu vorbe grele, acide, uneori abjecte.
De la o rețetă de colivă fără cruce sau un ecler la tavă, până la viața personală a ei – pentru că s-a căsătorit cu un cetățean marocan –, Jamila a fost ținta unui val de ură care nu are nicio legătură cu bucătăria sau cu bunul-simț.
„Am fost jignită pentru o rețetă de colivă și m-au numit trădătoare de țară pentru că m-am căsătorit cu un cetățean marocan. Au fost comentarii care îi vizau și pe copiii mei. M-au durut foarte tare, mai ales pentru că nu aveau legătură cu ceea ce fac eu pe platforma mea”, a adăugat creatoarea Jamila Cuisine.
Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor reacții? Multă frustrare, un soi de naționalism obtuz și o credință mimată, care n-are nimic de-a face cu valorile creștine.
Să spui că o femeie care a construit, de una singură, un brand de succes, care nu promovează nimic vulgar sau extremist, care doar gătește și învață pe alții să gătească – „trădează țara” doar pentru că nu are un soț născut între granițele noastre – e semn de ignoranță, răutat, prostie și ură oarbă.
Să arunci cu invective pentru că o colivă n-a avut cruce pe ea e semn nu de credință, ci de intoleranță cu față de altar. În loc de bunătate, milă și compasiune, vedem reflexe de cenzură și ură colectivă, ca pe vremuri.
