Departamentul de Stat al SUA a publicat pe 30 septembrie raportul anual privind climatul investițional din România pentru 2026. Documentul arată că, între 2022 și 2025, 9.635 de trimiteri în judecată și/sau condamnări au fost anulate ca efect al regimului prescripției. Este semnalată și disputa dintre Înalta Curte de Casație și Justiție și dreptul Uniunii Europene. Multe dintre constatări se regăsesc și în raportul Comisiei Europene privind statul de drept, publicat în iulie.
Ce este documentul american
Raportul Departamentului de Stat face parte din seria anuală „Investment Climate Statements”. Ambasadele SUA redactează astfel de evaluări pentru aproximativ 170 de economii. Ele se adresează în primul rând companiilor americane care analizează o investiție.
Concluzia generală despre România este una nuanțată. Raportul descrie climatul investițional drept „mixt” și recomandă investitorilor analize de due diligence. Printre avantaje sunt enumerate calitatea de membru UE și NATO, forța de muncă educată, salariile competitive și poziția strategică. Printre riscuri apar lipsa de predictibilitate legislativă, deficitele bugetar și de cont curent și corupția.
Despre corupție, documentul spune că România „a făcut pași semnificativi” în combaterea ei, dar aceasta „rămâne o provocare continuă”. Raportul amintește și că, în noiembrie 2022, Comisia Europeană a considerat progresele suficiente pentru închiderea MCV.
Cifra de 9.635 și decizia CCR din 2022
Secțiunea dedicată corupției leagă cifra de eficiența Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Potrivit raportului, DNA obține mai greu condamnări împotriva înalților funcționari din două motive:
- În 2018, competența de a investiga corupția din justiție a fost mutată de la DNA la Parchetul General.
- Decizia Curții Constituționale nr. 368/2022 a redus durata termenului de prescripție, ceea ce a dus la anularea celor 9.635 de trimiteri în judecată și/sau condamnări între 2022 și 2025.
Cifra nu este nouă. Ea apărea deja în ediția din 2025 a aceluiași raport. Efectele s-au văzut în dosare mediatizate, precum cel în care Marian Vanghelie a scăpat prin prescripție de dosarul șpăgilor sau cel în care Sorin Blejnar a scăpat de condamnare după prescripție.
Documentul adaugă că modificările anterioare ale legilor justiției și presiunile asupra procurorilor DNA au slăbit eforturile anticorupție. Mai notează o decizie din 2025 a ÎCCJ care a scos ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) din anchetele privind persoane din afara Ministerului de Interne. Unii procurori au observat ulterior că probe strânse anterior de acești ofițeri erau excluse frecvent în instanță. Un număr necunoscut de dosare a fost retrimis parchetelor.
Raportul mai menționează că o decizie a Curții Constituționale din mai 2025 a limitat semnificativ atribuțiile Agenției Naționale de Integritate.
ÎCCJ, dreptul european și Inspecția Judiciară
Cel mai sensibil pasaj este o singură frază, plasată în capitolul despre soluționarea litigiilor. Potrivit textului, în chestiuni precum prescripția în cauzele penale, ÎCCJ a îndrumat instanțele să acorde prioritate dreptului național în locul supremației dreptului UE. Raportul adaugă, la condițional, că un organism de inspecție judiciară ar fi început verificări privind judecători care nu s-au conformat.
Contextul acestei fraze este o dispută juridică de câțiva ani:
- Iulie 2023 - hotărârea Lin. CJUE a stabilit că instanțele române nu pot aplica, în cazurile de fraudă gravă cu fonduri europene, interpretarea din decizia ÎCCJ nr. 67/2022. Acea decizie extindea efectele prescripției și asupra faptelor din perioada 2014-2018.
- 2024 - răspunsul ÎCCJ. Potrivit CJUE, Înalta Curte a statuat apoi că instanțele române nu pot lăsa neaplicată decizia din 2022 fără a încălca principiul legalității.
- 16 iulie 2026 - hotărârea Lin II (C-280/25). CJUE a constatat că această abordare a ÎCCJ nu este conformă cu dreptul Uniunii.
Hotărârea Lin II aduce două precizări practice:
- Pragul de gravitate. Când legea națională nu stabilește un prag, o fraudă care afectează interesele financiare ale UE este considerată gravă dacă depășește 50.000 de euro.
- Dosarele închise. Cauzele soluționate definitiv nu trebuie redeschise. O hotărâre atacată cu recurs în casație nu poate fi însă considerată, în principiu, definitivă.
După pronunțare, ÎCCJ a transmis, potrivit Agerpres, că a aplicat cu bună-credință dreptul european. Președintele Nicușor Dan a declarat că deciziile CJUE sunt obligatorii și vor fi respectate în România. El a atribuit principala responsabilitate Parlamentului, care nu a intervenit legislativ după decizia Curții Constituționale.
Ce confirmă raportul Comisiei Europene
Capitolul despre România din raportul privind statul de drept, publicat de Comisia Europeană pe 17 iulie 2026, descrie aceeași problemă în termeni similari. Potrivit Comisiei, instanțele inferioare au continuat să înceteze procese și să desființeze condamnări în cauze de corupție, inclusiv la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor ÎCCJ privind prescripția.
Comisia mai notează următoarele:
- Hotărârile ÎCCJ neutralizează efectul întreruptiv al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022. Asta crește riscul sistemic ca unele cauze să rămână nesancționate.
- Parchetul European (EPPO) avertizează că aceste hotărâri ar putea afecta anchetele privind fraudele cu bani europeni.
- Unele asociații de magistrați consideră termenele de prescripție suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor.
- Alte asociații au semnalat mutarea dosarelor între complete, ceea ce a produs întârzieri până la împlinirea prescripției.
Raportul CE consemnează și că ÎCCJ a decis, în 2025 și 2026, în trei cauze, recuzarea unor judecători ai săi. Motivul a fost intenția acestora de a adresa întrebări preliminare CJUE sau de a cere un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit Comisiei, sunt aceiași judecători care au sesizat CJUE în cauzele Lin II și Lin III.
În privința presiunilor asupra magistraților, documentul european prezintă ambele poziții. Inspecția Judiciară, sesizată de CSM inclusiv după documentarul Recorder despre justiție, a concluzionat că afirmațiile magistraților despre presiuni disciplinare sunt neîntemeiate. Un număr semnificativ de magistrați și organizații civice au contestat concluzia. Comisia citează o scrisoare semnată de 900 de magistrați. La 1 aprilie 2026, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile privind numirea inspectorilor judiciari.
Bilanțul DNA a rămas, potrivit Comisiei, constant față de anul anterior ca volum de urmărire penală. Cifrele de condamnare au scăzut însă: 289 de condamnări definitive în 2025, față de 391 în 2024. Achitările definitive au coborât de la 147 la 34. Pentru infracțiunile de corupție din sistemul judiciar, Comisia constată că nu s-au înregistrat progrese.
Percepția corupției, în cifre
Raportul american citează Eurobarometrul din ianuarie-februarie 2025: 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția răspândită, față de o medie UE de 63%. De asemenea, 62% cred că funcționarii publici își favorizează rudele sau prietenii. Investitorii americani menționează cel mai des vama, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale.
Datele mai noi, citate de Comisia Europeană din Eurobarometrul 2026, arată 94% în rândul companiilor românești, față de o medie UE de 65%. Doar 41% dintre români apreciază independența instanțelor ca fiind „destul de bună sau foarte bună”. Procentul era de 48% în 2022. România are un scor de 45 din 100 în indicele Transparency International pe 2025, locul 25 în UE. Tabloul se completează cu datele Eurojust, care plasează România printre statele cu cele mai multe fapte de corupție din UE.
Ce nu conține raportul
Pe rețelele sociale circulă versiuni ale știrii care atribuie documentului american afirmații absente din text. Raportul Departamentului de Stat nu:
- descrie justiția română drept „capturată”;
- estimează sume pierdute din cauza prescripției;
- atribuie instanțelor intenția de a închide dosare;
- face referiri la alegeri anticipate sau la formarea guvernului.
Cifra de 9.635 privește trimiteri în judecată și/sau condamnări anulate ca efect al prescripției. Raportul nu precizează câte dintre acestea au fost cauze de corupție.
