Pe 1 octombrie s-au împlinit 60 de ani de la Decretul 770, actul normativ dat de Nicolae Ceaușescu prin care avortul era interzis în România, cu excepții foarte limitate. Mărturiile unor medici care au lucrat atunci în maternități arată cât de dur a fost controlat corpul femeilor în acea perioadă - fiecare caz de avort trebuia raportat unui procuror desemnat pe lângă spital, relatează Digi24, citând News.ro.
Decretul care interzicea avortul
Decretul 770/1966 interzicea întreruperea sarcinii cu excepția unor situații medicale punctuale, legate de riscul vital pentru femeie sau de boli ereditare grave. Una dintre condițiile rare pentru a putea face legal avort era ca femeia să aibă deja patru copii aflați în îngrijire. Contraceptivele erau, la rândul lor, interzise. Scopul declarat al măsurii era creșterea natalității și, implicit, a forței de muncă disponibile pentru stat.
Potrivit estimărilor citate în presă, peste 10.000 de femei ar fi murit între 1966 și 1989, anul în care decretul a fost abrogat, în urma complicațiilor avorturilor făcute clandestin. Mulți copii născuți în această perioadă au fost abandonați la naștere în spitale sau case de copii.
Un procuror pentru fiecare spital
Prof. univ. dr. Petre Brătilă, medic primar obstetrică-ginecologie, și-a amintit pentru News.ro perioada în care lucra ca medic intern și apoi secundar într-o maternitate mare din București. Potrivit acestuia, fiecare instituție medicală avea un procuror desemnat, pe care personalul era obligat să îl sune, indiferent de oră, pentru a raporta fiecare caz de avort.
„Eram tot timpul sub presiunea unui procuror, pe care trebuia să-l anunțăm pentru fiecare caz în parte, să cerem aprobarea să golim cavitatea uterină a femeii", a povestit medicul, descriind acest control permanent drept cea mai dificilă situație cu care s-a confruntat în întreaga sa carieră. Femeile ajungeau să fie tratate ca persoane bolnave, deși, spune el, erau de fapt femei sănătoase care doreau pur și simplu să își aleagă condițiile de viață.
Generația „decreței" și sistemul medical de azi
Copiii născuți în această perioadă, cunoscuți drept „decreței", formează acum un val important în procesul de îmbătrânire a populației României, într-un moment în care sistemul de pensii se confruntă deja cu riscul unui șoc financiar. În următorii ani, aproximativ două milioane de oameni din această generație urmează să iasă la pensie.
Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie, a descris pentru News.ro impactul emoțional al perioadei, amintindu-și femei tinere decedate în urma avorturilor ilegale, văzute în timpul studiilor de medicină legală. „Generațiile tinere au atâta noroc de care nu sunt conștiente", a spus medicul, adăugând că cei crescuți atunci „cu cheia de gât", fără sprijin parental suficient și cu acces limitat la medicamente, ajung acum, la vârsta a treia, să se confrunte cu boli cronice precum diabetul, hipertensiunea sau afecțiunile cardiovasculare.
Potrivit medicilor, provocarea viitoare, similară celei deja resimțite în alte state fără un asemenea val demografic, va fi aceea de a echilibra finanțarea sistemului de sănătate, într-un context în care generația „decreței" va avea nevoie de servicii medicale mult mai costisitoare decât cele pentru care a contribuit de-a lungul vieții active. Pentru o privire mai amplă asupra felului în care era resimțit cotidianul în acei ani, Semnal a relatat și alte mărturii despre viața de zi cu zi din epoca Ceaușescu.
