Imediat după alegeri, pe 25 Noiembrie 2024, publicam în Semnal articolul „Călin Georgescu este un produs al manipulării digitale„. Astăzi, grație raportului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, putem reveni cu detalii și explicații concrete în legătură cu alegerile anulate de anul trecut. În plus, aflăm detalii suplimentare despre cum a fost purtat de ceva timp razboiul hibrid.

Partea I: Infrastructura

Arhitectura Multi-Strat

Campania hibridă împotriva României a operat printr-o infrastructură tehnică sofisticată și redundantă, concepută pentru reziliență și scalabilitate. Înțelegerea acestei arhitecturi dezvăluie natura industrială a operațiunilor moderne de dezinformare.

Stratul 1: Facebook

La punctul de intrare se aflau aproximativ 2.000 de pagini de Facebook, atent create pentru a părea autentice și a atrage segmente demografice specifice. Aceste pagini aveau caracteristici distincte:

Camuflaj Tematic: Pagini precum „Mormântul părintelui Arsenie Boca”, „Pagina iubitorilor de Dumnezeu”, „Amintiri Frumoase” și „Frumusețile României” au fost concepute pentru a atrage români interesați de religie, nostalgie și identitate națională.

Strategia de Îmbătrânire: Majoritatea paginilor au fost create înainte de 2024 și s-au concentrat inițial pe medicină alternativă, conținut religios și teme culturale. Acest proces de „îmbătrânire” a construit legitimitate și baze de urmăritori înainte de transformarea lor în arme în perioada electorală.

Postare Coordonată: Când au fost activate pentru scopuri politice, aceste pagini au postat conținut identic sau aproape identic simultan, un indicator clasic al comportamentului coordonat neautentic.

Stratul 2: Intermediarul Clickbait

Paginile Facebook redirecționau traficul către un al doilea strat de site-uri clickbait în limba română:

• stiri.ro
• romaniaculturala.eu
• sevedetot.ro
• secretele.com
• stirilezilei.biz
• d-r-n.ro
• priveste.info
• sinaxar.eu
• bucatidefericire.com
• bwm.ro
• stirionline.xyz
• usd24.ro
• mgnews.ro

Aceste site-uri îndeplineau multiple funcții:

1. Spălarea traficului: Ascundeau conexiunea dintre social media și site-urile finale de dezinformare
2. Optimizarea angajamentului: Titlurile clickbait maximizau ratele de click
3. Colectarea datelor: Site-urile puteau potențial să colecteze date despre utilizatori și modele comportamentale
4. Monetizare: Rețele publicitare cu aparență legitimă finanțau operațiunea

Stratul 3: Tehnologia Native Advertising

Patru companii cu legături cu Federația Rusă au furnizat tehnologia de native advertising care a alimentat sistemul de monetizare și distribuție. Reclamele native se integrează perfect cu conținutul editorial, făcându-le mai puțin reconoscibile ca și conținut sponsorizat.

Această tehnologie a permis:

• Micro-targetare: Servirea de conținut specific utilizatorilor pe baza istoricului de navigare, demografiei și profilurilor psihologice deduse
• Testare A/B: Testarea diferitelor variații de narative pentru a determina care rezonează cel mai eficient
• Scalabilitate: Distribuirea conținutului pe mii de site-uri simultan
• Negare plauzibilă: Implicarea unor companii de publicitate aparent legitime oferea acoperire

Stratul 4: Site-urile Doppelgänger

Stratul final a constat din aproximativ 700 de site-uri false concepute să imite surse de știri românești de încredere și instituții guvernamentale. Aceste site-uri Doppelgänger replicau:

• Elemente de identitate vizuală (logo-uri, scheme de culori, tipografie)
• Structuri URL care semănau cu domenii legitime
• Modele de layout și navigare
• Stiluri de scriere ale publicațiilor de știri genuine

Exemple de implementare tehnică:

• romaniaculturala.eu → ro-newsn.com: Pagini clonă ale trusturilor de știri autohtone sau instituțiilor publice
• giauwqyscmal.shop: Interfață în limba rusă, înregistrat de Nikolay Ivanov
• anzdtseboq.additiqmvo.com: A folosit IP 172.67.173.85, parte din grupul AS13335 care a găzduit anterior domenii .ru
• arimurapoe.com: A utilizat adrese IP din Sankt Petersburg, Rusia

Sofisticarea tehnică includea:

• Sisteme de Management al Conținutului: Generare și distribuție automatizată de conținut
• Optimizare CDN: Timpi rapidi de încărcare pentru a părea profesionale
• Certificate SSL: Criptare HTTPS pentru a părea securizate și legitime
• Design Responsiv: Optimizat pentru mobil pentru acoperire maximă

Rețeaua de boți TikTok

Componenta TikTok a reprezentat probabil elementul cel mai avansat tehnic:

Specificații Rețea:

• 20.000 de conturi bot create între 2022-2023
• Adrese de email generate aleatoriu folosind domeniul rusesc „rumbler.ru”
• Activate cu o zi înainte de alegeri
• Au generat peste 2,1 milioane de comentarii

Indicatori de automatizare:

• Modele identice de postare între conturi
• Frecvență supraomenească de postare
• Modele lingvistice și sintaxă similare
• Angajament coordonat cu hashtag-uri specifice
• Perioade sincronizate de activare și dezactivare

Manipularea algoritmilor: Investigația autorităților a dezvăluit ecosisteme concepute specific pentru a manipula algoritmii de recomandare TikTok, incluzând:

• Angajament în masă (like-uri, distribuiri, comentarii) pentru a declanșa amplificare virală
• Utilizare coordonată de hashtag-uri pentru a domina topicurile trending
• Modele de interacțiune între conturi care imită rețele sociale organice
• Sincronizare strategică pentru a maximiza expunerea în perioadele de trafic intens

Acoperire internațională: Hashtag-ul #cg11 a apărut în topicurile trending în Spania și Germania, demonstrând capacitatea campaniei de a manipula algoritmi dincolo de granițele României.

Componenta Media Sputnik

Douăzeci și trei de conturi aparținând agenției media Sputnik au fost redirecționate:

• Inițial au vizat Moldova în septembrie 2024
• Redirecționate către alegerile prezidențiale din România
• Au folosit baze de urmăritori stabilite pentru credibilitate instantanee
• Au combinat autoritatea media de stat cu operațiuni de influență clandestine

Infrastructura Rețelei Pravda

Rețeaua Pravda a demonstrat coordonare internațională sofisticată:

Caracteristici Tehnice:

• Nume de domenii similare în 19 țări UE
• Platforme tehnice identice
• Adresă IP comună găzduită pe servere rusești
• Aceeași arhitectură HTML
• Grafică și secțiuni identice
• Link-uri externe comune

Această uniformitate a dezvăluit control centralizat și partajare de resurse în întreaga operațiune europeană.

Producție de conținut: Între 25 noiembrie și 6 decembrie 2024, Pravda a publicat aproximativ 230 de articole vizând alegerile din România, demonstrând producție de conținut la scară industrială.

Infrastructura atacurilor cibernetice

Componenta cibernetică a implicat:

• Peste 85.000 de atacuri lansate împotriva infrastructurii electorale
• Vectori de atac provenind din sisteme informatice din 33+ țări
• Furt de credențiale vizând angajați ai Autorității Electorale Permanente
• Publicarea credențialelor compromise pe forumuri de criminalitate cibernetică rusești și canale Telegram

Acest model de origine multi-țară sugerează:

• Utilizarea de computere compromise (botnets)
• Servicii VPN și proxy pentru a ascunde originea
• Potențial capabilități cibernetice la nivel de stat
• Coordonare cu comunități de hacking criminal

Reziliența și evoluția infrastructurii

Raportul a documentat mecanismele de rezistență ale infrastructurii:

Ciclul 4: Rezistență și Relansare: Când platformele eliminau sau etichetau conținutul, operatorii:

• Schimbau domeniile
• Mutau infrastructura la furnizori noi de hosting
• Reporneau ciclul sub nume diferite
• Mențineau aceeași arhitectură tehnică subiacentă

Persistența Post-Electorală: Infrastructura a rămas activă:

• Februarie 2025: Campanie coordonată de boicot al supermarketurilor folosind #curateniegenerală
• Mai 2025: Postare continuă de clickbait coordonat redirecționând către site-uri Doppelgänger care imită Ministerul Sănătății, Digi24 etc.

Acest lucru demonstrează că infrastructura a fost construită pentru operațiuni pe termen lung, nu doar pentru o singură intervenție electorală.

---

Partea II: Tactici de manipulare psihologică

Modelul „Firehose of Falsehood”

Campania a folosit o tehnică de propagandă rusească documentată de cercetătorii RAND Corporation, caracterizată prin:

Volum mare: Copleșirea audienței cu cantități masive de conținut, făcând verificarea faptelor practic imposibilă și creând impresia că „toată lumea vorbește despre asta.”

Canale multiple: Distribuire prin media de stat, site-uri clonă, influenceri, social media și rețele de boți simultan, creând iluzia coroborării independente.

Rapid și continuu: Menținerea unui output constant fără pauză, împiedicând publicul să proceseze informația critic și menținându-i într-o stare de consum reactiv.

Cei patru piloni narativi

Operațiunea a identificat și exploatat patru vulnerabilități psihologice în populația română:

1. Narative Identitate-Nostalgie

Mecanism Psihologic: Exploatarea sentimentelor de pierdere, dislocare și amintiri idealizate ale trecutului.

Tactici specifice:

• Mesaje despre reîntregirea familiei: Atragerea românilor care lucrează în străinătate sau sunt separați de membrii familiei, declanșând răspunsuri emotionale despre unitate și apartenență
• Nostalgia Erei Comuniste: Romantizarea aspectelor perioadei comuniste, în special securitatea economică și egalitatea socială, omițând represiunea și lipsa de resurse
• Retorica inegalităților sociale: Încadrarea guvernării actuale ca fiind coruptă și în slujba elitelor, contrastând-o cu un trecut idealizat al sacrificiului comun

Impact psihologic: Aceste narative au activat bias-ul nostalgiei (tendința de a-și aminti trecutul mai favorabil) și au creat disonanță cognitivă cu circumstanțele prezente, făcând auditoriul receptiv la mesaje anti-sistem.

2. Narative conspirationiste

Mecanism psihologic: Exploatarea incertitudinii, anxietății și nevoii umane de recunoaștere a modelelor și control.

Tactici specifice:

• Anunțuri false de decese: Crearea panicii cu rapoarte false despre decesul demnitarilor de rang înalt sau al rudelor acestora
• Dezastre fabricate: Răspândirea de știri false despre dezastre naturale, precum „Tragedie la Botoșani: Un autobuz școlar implicat într-un accident grav – 19 copii și-au pierdut viața”
• Teorii conspirative despre elite: Sugerarea agendelor ascunse și mecanismelor secrete de control

Exemple de domenii:

• frost24.com
• scholarsden.info
• dreamsreading.com
• sportspro.com.ng
• xtrasport.com.ng
• mbcfworld.com

Impact psihologic: Aceste narative au indus:

• Anxietate și frică: Făcând oamenii să se simtă nesiguri și incerți
• Neîncredere în autorități: Subminând încrederea în capacitatea guvernului de a proteja cetățenii
• Comportament de căutare a informației: Determinând oamenii să caute surse „alternative” care păreau să dezvăluie „adevăruri ascunse”

Știrile false despre dezastre erau deosebit de insidioase pentru că:

1. Generau răspunsuri emoționale imediate
2. Se răspândeau rapid înainte ca verificările să apară
3. Creeau impresii de durată chiar și după demontare
4. Pozitionau sursele de dezinformare ca având „informații din interior”

3. Narative Religie și Spiritualitate

Mecanism Psihologic: Exploatarea valorilor culturale profunde, cadrelor morale și nevoilor existențiale.

Tactici specifice:

• Conținut spiritual generat cu AI: Crearea de videoclipuri și imagini care păreau autentice dar erau generate artificial
• Mesaje despre „Spațiul Sacru”: Încadrarea teritoriului și tradițiilor românești ca fiind semnificative spiritual
• Mitificarea tradițiilor: Ridicarea vieții rurale și practicilor tradiționale la statut cvasi-religios
• Poziționare de autoritate morală: Încadrarea pozițiilor politice ca fiind aliniate cu adevărul spiritual

Integrare cu politica: În acest context, prin raportarea la valori identitare, au fost promovate mesaje eurosceptice cu conotații negative, creând o asociere între spiritualitate și poziții anti-UE.

Impact psihologic:

• Activarea gândirii în grup/în afara grupului (români vs. influențe străine)
• Furnizarea justificării morale pentru poziții politice
• Crearea unei armuri emoționale împotriva contra-argumentelor raționale
• Valorificarea încrederii în figurile de autoritate și simbolurile religioase

4. Narative Medicină Alternativă

Mecanism psihologic: Exploatarea anxietății legate de sănătate, neîncrederii în instituții și dorinței pentru soluții naturale/autentice.

Tactici specifice:

• Conținut promovând tratamente de sănătate nedovedite
• Scepticism față de medicina mainstream și produsele farmaceutice
• Poziționarea abordărilor „naturale” și „tradiționale” ca fiind superioare
• Crearea de teorii conspirative legate de sănătate

Impact psihologic: Acest flux narativ:

• A construit încredere prin conținut aparent util, non-politic
• A stabilit sursele ca având grijă de bunăstarea oamenilor
• A creat comunități de oameni care se simțeau luminați despre „adevăruri ascunse” de sănătate
• A pregătit auditoriul să fie sceptic față de informațiile oficiale pe orice subiect

Funcție strategică: Conținutul despre medicină alternativă a servit ca narativ „gateway”, construind încrederea auditoriului înainte de introducerea mesajelor politice.

Micro-targetare și segmentare

Operațiunea nu a difuzat mesaje uniforme; a folosit micro-targetare sofisticată pentru a livra conținut personalizat unor profiluri psihologice și demografice specifice:

Faza de testare pre-electorală: Infrastructura a postat diverse materiale video pe rețelele sociale pentru a „testa și verifica predispoziția publicului la diferite variații ale narativelor expuse.”

Această abordare de testare A/B:

• A identificat ce mesaje rezonau cu ce audiențe
• A optimizat declanșatoarele emoționale pentru angajament maxim
• A rafinat parametrii de targetare pentru campania principală
• A construit profiluri psihologice ale diferitelor segmente demografice

Identificarea audienței vulnerabile: Campania a vizat specific audiențe considerate vulnerabile:

• Persoane cu anxietate economică
• Indivizi care se simt deconectați de procesele politice
• Cei cu valori religioase sau tradiționale puternice
• Oameni sceptici față de instituțiile mainstream
• Utilizatori care consumau deja conținut despre sănătate alternativă

Ciclul de manipulare emoțională

Etapa 1: Pregătire emoțională

Conținutul inițial (medicină alternativă, postări religioase, imagini nostalgice) a creat asocieri emoționale pozitive cu paginile sursă. Utilizatorii au urmărit aceste pagini pentru că ofereau confort, comunitate sau informații utile.

Etapa 2: Introducere graduală

Conținutul politic a fost introdus gradual, amestecat cu tipul original de conținut, împiedicând utilizatorii să recunoască schimbarea de scop.

Etapa 3: Intensificare emoțională

Pe măsură ce alegerile se apropiau, conținutul a devenit mai încărcat emoțional:

• Frică (amenințări la identitatea, cultura, suveranitatea românească)
• Furie (la adresa elitelor, corupției, interferenței străine)
• Speranță (pentru schimbare radicală prin candidat)
• Apartenență (la o mișcare de români „treziți în conștiință”)

Etapa 4: Mobilizare pentru acțiune

Hashtag-ul #revoluție a reprezentat culminarea manipulării emoționale, transformând consumatorii pasivi în participanți activi care simțeau că fac parte dintr-o mișcare istorică.

Date:

• 1,8 milioane de vizualizări pe zi în perioada 6-8 decembrie 2024
• 176 de videoclipuri postate zilnic
• Asociat cu #diaspora, #calingeorgescu, #calingeorgescu2024

Tehnici de exploatare cognitivă

Exploatarea Bias-ului de confirmare

Distribuția pe canale multiple a creat camere de ecou unde:

• Oamenii întâlneau aceleași narative pe diferite surse „independente”
• Fiecare întâlnire întărea credința că informația trebuie să fie adevărată
• Punctele de vedere alternative erau încadrate ca propagandă a elitelor

Manipularea euristicii disponibilității

Volumul pur al conținutului a făcut ca anumite narative să pară mai importante și mai răspândite decât erau în realitate. Dacă oamenii vedeau constant conținut despre corupție, control străin sau decădere socială, estimau aceste probleme ca fiind mai severe decât sugerau datele obiective.

Transfer de autoritate

Prin imitarea surselor de știri de încredere și site-urilor guvernamentale prin site-uri Doppelgänger, operațiunea a transferat credibilitatea instituțiilor legitime către informații false.

Fabricarea dovezii sociale

Rețelele de boți și postarea coordonată au creat dovadă socială artificială:

• Mii de comentarii sugerând „toți sunt de acord”
• Hashtag-uri trending implicând suport răspândit
• Număr de vizualizări sugerând importanța conținutului

Utilizatorii reali au interpretat aceste semnale artificiale ca fiind consens social genuine, declanșând efecte de bandwagon și teama de izolare socială pentru dezacord.

Supraîncărcare cognitivă

Postarea rapidă, în volum mare a împiedicat analiza critică:

• Oamenii nu puteau verifica totul
• Efortul necesar pentru verificarea afirmațiilor depășea resursele mentale disponibile
• Auditoriul a trecut implicit la procesare emoțională în loc de analitică

Podul către extremism

Operațiunea a cultivat deliberat extremismul ca armă psihologică:

În perioada 6-8 decembrie 2024: Exponenții mișcărilor extremiste și-au calibrat demersurile în vederea inițierii unor acțiuni violente pe teritoriul național.

Funcție psihologică: Extremismul a servit pentru a:

• Crea un sentiment de urgență și criză
• Normaliza soluții radicale la problemele percepute
• Intimida opoziția prin amenințări implicite de violență
• Furniza conținut dramatic care genera angajament

Operațiuni informaționale: Instrumentalizarea extremismului prin operațiuni informaționale a creat un ciclu de feedback unde:

1. Operațiunile informaționale radicalizau indivizii
2. Indivizii radicalizați creeau conținut dramatic
3. Conținutul dramatic alimenta operațiuni informaționale suplimentare
4. Ciclul accelera către potențială violență

Strategia de polarizare

Scopul psihologic final era fragmentarea societății:

Rezultate Vizate:

• Întreținerea unei stări constante de teamă și confuzie în opinia publică
• Generarea neîncrederii în autoritățile statului
• Fragmentarea și polarizarea societății

Mecanism: Prin prezentarea fiecărei probleme ca o alegere binară între „patrioți treziți” și „colaboratori ai sistemului”, operațiunea:

• A distrus terenul comun pentru compromis
• A făcut dezbaterea rațională imposibilă
• A transformat dezacordul politic în război de identitate
• A creat condiții în care actorii externi puteau exploata diviziunile

Reziliența psihologică post-electorală

Operarea continuă a infrastructurii dezvăluie strategia psihologică pe termen lung:

Campania de boicot din Februarie 2025: Utilizarea aceleiași infrastructuri și tehnici psihologice pentru un boicot al supermarketurilor a menținut:

• Audiența angajată construită în timpul alegerilor
• Sentimentul de rezistență și comunitate continuă
• Viabilitatea infrastructurii pentru operațiuni viitoare
• Pregătirea psihologică pentru mobilizare ulterioară

Operațiuni continue din Mai 2025: Postarea coordonată continuă a demonstrat:

• Investiție în influență pe termen lung mai degrabă decât intervenție pentru un singur eveniment
• Pregătire pentru oportunități electorale sau politice viitoare
• Cultivarea unor ecosisteme de informații alternative permanente

---

Concluzie: Complexul Industrial al Războiului Psihologic

Operațiunea „România 2024” a dezvăluit că războiul hibrid modern a evoluat într-un proces industrial combinând:

Sofisticare tehnică: Infrastructură multi-strat, manipularea algoritmilor, conținut generat cu AI și arhitecturi reziliente care supraviețuiesc contramăsurilor platformelor.

Precizie psihologică: Înțelegere profundă a bias-urilor cognitive, vulnerabilităților emoționale și dinamicii sociale, permițând targetarea chirurgicală a segmentelor specifice de populație.

Răbdare strategică: Infrastructură construită cu ani în avans, cultivarea graduală a audienței și persistență post-electorală demonstrând gândire strategică pe termen lung.

Scalabilitate: Sisteme concepute să opereze simultan în mai multe țări cu control centralizat și resurse partajate.

Cea mai alarmantă concluzie din cazul România este că această infrastructură rămâne operațională și disponibilă pentru utilizare viitoare. Tehnicile rafinate în 2024 vor fi probabil desfășurate în alegerile românești ulterioare și potențial exportate către alte ținte democratice.

Înțelegerea atât a arhitecturii tehnice cât și a tacticilor de manipulare psihologică este esențială pentru dezvoltarea contramăsurilor eficiente și construirea rezilienței societale împotriva amenințărilor hibride viitoare.