Într-un context global tot mai instabil, Europa ia în considerare consolidarea capacităților sale de apărare pentru a reduce dependența de sprijinul Statelor Unite. Datele din 2024 arată că, din punct de vedere economic, acest obiectiv este realizabil, dar ar necesita o schimbare majoră de strategie.
Întrebarea cheie este: ce drum va alege România în Mai? Vom alege un președinte proeuropean? Sau vom alege un președinte care ne va da pe tavă rușilor? Dar să revenim la analiza despre Europa.
Cât ar putea investi Europa în apărare?
În 2024, economia combinată a Uniunii Europene și a Regatului Unit a fost estimată la 27.000 de miliarde de dolari. Dacă aceste state ar aloca 5% din PIB pentru apărare, bugetul militar ar ajunge la 1.350 de miliarde de dolari.
Pentru a contextualiza această sumă, iată o comparație cu alte bugete militare:
- Statele Unite au alocat 824 de miliarde de dolari pentru apărare în 2024.
- Rusia a cheltuit 13,1 trilioane de ruble pentru apărare în 2024. La un curs de schimb de aproximativ 109,5 ruble pentru un dolar, aceasta echivalează cu aproximativ 119,7 miliarde de dolari .
- UE și Regatul Unit, în prezent, cheltuiesc împreună aproximativ 457 de miliarde de dolari pentru apărare.
Astfel, un buget de apărare european de 1.350 de miliarde de dolari ar fi:
- De 1,6 ori mai mare decât cel al SUA.
- De aproape trei ori mai mare decât cheltuielile actuale ale UE și Regatului Unit.
- De peste 11 ori mai mare decât bugetul militar al Rusiei.
Ce înseamnă acest lucru pentru Europa?
O astfel de creștere a bugetului militar ar avea multiple implicații:
- O armată mai puternică și modernizată, cu investiții sporite în tehnologie și infrastructură militară.
- Reducerea dependenței de SUA, permițând Europei să adopte o poziție mai autonomă în politica de securitate.
- Provocări politice, deoarece nu toate țările UE ar fi de acord cu o creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare, ceea ce ar putea genera tensiuni între statele membre.
Un NATO european cu Canada, dar fără Ungaria, Slovacia și Turcia?
Se discută, de asemenea, posibilitatea formării unei noi alianțe militare europene, care ar putea include Canada. Această structură ar întări legăturile transatlantice și ar aduce resurse suplimentare în domeniul apărării.
În acest scenariu, Ungaria, Slovacia și Turcia ar putea fi excluse din noua alianță, din cauza diferențelor politice și strategice față de politica de securitate a UE.
Concluzie
Europa dispune de capacitatea economică necesară pentru a deveni o putere militară de sine stătătoare. Totuși, atingerea acestui obiectiv ar necesita o alocare mai mare a resurselor pentru apărare și un consens politic între statele membre. Crearea unei alianțe de tip NATO european, incluzând Canada, ar putea consolida securitatea continentului, dar ar implica și o reconfigurare a relațiilor internaționale. Rămâne de văzut dacă liderii europeni vor fi dispuși să facă pașii necesari în această direcție.
