Crăciunul, celebrat în fiecare an pe 25 decembrie, marchează Nașterea Domnului și este însoțit de o varietate de tradiții și obiceiuri, multe dintre ele păstrate cu sfințenie de-a lungul timpului. Aceste obiceiuri, unele mai vechi, altele mai recente, aduc bucurie și semnificație sărbătorii.
Tradiții din perioada premergătoare Crăciunului
Sărbătorile de iarnă încep odată cu Ignatul, pe 20 decembrie, când are loc sacrificarea porcului. De atunci și până la Crăciun, se desfășoară obiceiuri precum umblatul cu capra sau țurca, menite să aducă belșug și rodnicie. În ajunul Crăciunului, multe familii organizează o masă specială, dedicată sufletelor celor adormiți, la care este invitat și preotul pentru binecuvântare.
Colindele, tradiție lăsată de Dumnezeu, conform credinței populare, sunt cântate de colindători care vestesc Nașterea Domnului. Oferirea de daruri colindătorilor, precum mere, nuci, covrigi sau bani, este o practică obișnuită.
Obiceiuri specifice Ajunului
Ajunul Crăciunului este marcat de numeroase tradiții:
- Nu se împrumută obiecte, nu se aruncă gunoiul și nu se consumă rachiu, considerat băutura diavolului.
- Copiii colindă cu „Bună dimineața la Moș Ajun”, iar în unele regiuni li se oferă bostan pentru a fi sănătoși tot anul.
- Fetele nemăritate își pot visa ursitul dacă țin post negru sau lasă peste noapte bucăți din toate preparatele de sărbătoare.
- În Moldova, un rug din bușteni este aprins pentru a simboliza lumina ce învinge întunericul solstițiului de iarnă.
Tradiția preotului cu icoana
În ultima zi a postului, preoții vizitează casele credincioșilor cu icoana Nașterii Domnului, vestind praznicul. Acest obicei, asemănător unei slujbe în afara bisericii, este practicat mai ales în sate, iar în orașe, datorită numărului mare de credincioși, începe mai devreme.