Burnout-ul este o suferință tăcută, provocată de stresul cronic la locul de muncă, care poate să scadă empatia unei persoane și să îi schimbe modul în care își privește familia, colegii sau propria profesie. Psihologul Cristian Grigore, de la Institutul de Psihiatrie „Socola" din Iași, explică, într-un interviu acordat Agerpres, de ce este atât de greu de recunoscut și cum poate fi prevenit.
Ce este burnout-ul, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății
Organizația Mondială a Sănătății a introdus burnout-ul, din 2019, în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11), ca fenomen ocupațional, nu ca afecțiune medicală de sine stătătoare. Definiția OMS descrie trei componente: epuizarea energiei, distanțarea sau cinismul față de locul de muncă și scăderea eficienței profesionale.
Grigore confirmă acest tipar clinic, dar atrage atenția că a treia dimensiune, pe care o numește „împietrire emoțională", este cea mai periculoasă dintre toate, pentru că persoana nu mai reacționează afectiv la ce se întâmplă în jurul ei.
Cum „împietrește" burnout-ul emoțiile
„Scade foarte mult empatia și sensibilitatea față de ceilalți, față de suferința celorlalte persoane", a declarat psihologul. Potrivit lui, efectele se văd mai ales în relațiile personale: un partener care alunecă spre burnout devine mult mai indiferent emoțional față de familie sau copii.
Fenomenul nu rămâne izolat la locul de muncă. Persoana afectată tinde să se retragă social, crezând că izolarea îi „reîncarcă bateriile" — o strategie pe care psihologul o descrie drept o iluzie ce adâncește, de fapt, epuizarea. Despre acest tipar au mai scris colegii de la Semnal în articolul Burnoutul și mitul stabilității profesionale, care arată cum epuizarea apare chiar și în joburile considerate sigure.
O poartă către depresie și anxietate
Burnout-ul netratat crește riscul de depresie și anxietate, explică Grigore. Persoanele afectate pierd treptat plăcerea pentru activitățile zilnice, trăiesc într-o stare constantă de tensiune și dezvoltă tulburări de somn: adorm greu, se trezesc de mai multe ori peste noapte sau dimineața devreme și nu mai reușesc să readoarmă.
Unii încearcă să compenseze oboseala prin consumul de alcool sau alte substanțe, ceea ce, potrivit psihologului, nu face decât să adauge probleme suplimentare. Riscul este cu atât mai mare la profesiile axate pe grijă față de ceilalți, precum personalul medical, unde specialiștii cer rareori ajutor, considerând că a recunoaște burnout-ul e un semn de slăbiciune.
