Ce scrie în Memorandumul de la Budapesta: textul integral
Traducerea integrală în română a Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear: ce prevede, ce nu prevede și cum a fost încălcat.
William Perry, Valeri Șmarov și Pavel Graciov își strâng mâinile pe locul unui siloz de rachete dezafectat de lângă Pervomaisk, în 1996
Pe 5 decembrie 1994, la summitul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Budapesta, liderii Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii și Statelor Unite au semnat un document de două pagini care avea să devină unul dintre cele mai citate texte ale războiului de azi: Memorandumul privind asigurările de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, cunoscut drept Memorandumul de la Budapesta.
Documentul a fost readus recent în discuție de disputa dintre Tucker Carlson și Jacob Rees-Mogg. Semnal publică mai jos traducerea integrală în limba română, realizată după textul oficial înregistrat la Organizația Națiunilor Unite.
De ce a renunțat Ucraina la armele nucleare
La destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, pe teritoriul Ucrainei se aflau aproximativ 1.900 de focoase nucleare strategice, al treilea arsenal din lume, după cele ale Rusiei și Statelor Unite.
Statele Unite și Rusia au făcut presiuni pentru ca armele să fie transferate în Rusia, de teama proliferării nucleare. În ianuarie 1994, președinții Bill Clinton, Boris Elțin și Leonid Kravciuk au semnat la Moscova o declarație trilaterală prin care Ucraina se angaja să predea focoasele în schimbul unor compensații și al unor asigurări de securitate.
Bill Clinton, Boris Elțin și Leonid Kravciuk după semnarea Declarației trilaterale, la Moscova, pe 14 ianuarie 1994. Foto: Biblioteca Prezidențială William J. Clinton
Câteva luni mai târziu, noul președinte ucrainean, Leonid Kuciuma, a dus procesul la capăt. Ucraina a aderat la Tratatul de neproliferare ca stat fără arme nucleare, iar memorandumul a fost semnat la Budapesta, la marginea summitului CSCE. Documente asemănătoare au fost semnate, în aceeași zi, pentru Belarus și Kazahstan. China și Franța au oferit Ucrainei asigurări separate, fără să semneze memorandumul.
Textul integral al memorandumului
Traducere Semnal după textul în limba engleză publicat de ONU (United Nations Treaty Series, vol. 3007, nr. 52241; documentul A/49/765 - S/1994/1399).
Preambulul și primele două puncte ale memorandumului, în versiunea în limba engleză. Sursa: ONU, United Nations Treaty Series
Memorandum privind asigurările de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare
Ucraina, Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii,
Salutând aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare ca stat care nu deține arme nucleare,
Ținând seama de angajamentul Ucrainei de a elimina toate armele nucleare de pe teritoriul său într-o perioadă de timp stabilită,
Constatând schimbările din situația securității la nivel mondial, inclusiv sfârșitul Războiului Rece, care au creat condițiile pentru reduceri profunde ale forțelor nucleare,
Confirmă următoarele:
1. Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, de a respecta independența și suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.
2. Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii își reafirmă obligația de a se abține de la amenințarea cu forța sau de la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei și faptul că niciuna dintre armele lor nu va fi folosită vreodată împotriva Ucrainei, cu excepția cazului de autoapărare sau în alt mod conform Cartei Organizației Națiunilor Unite.
3. Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, de a se abține de la constrângeri economice menite să subordoneze propriului interes exercitarea de către Ucraina a drepturilor inerente suveranității sale și să obțină astfel avantaje de orice fel.
4. Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii își reafirmă angajamentul de a solicita acțiunea imediată a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru a acorda asistență Ucrainei, ca stat parte la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare care nu deține arme nucleare, în cazul în care Ucraina ar deveni victima unui act de agresiune sau obiectul unei amenințări cu agresiunea în care sunt folosite arme nucleare.
5. Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii își reafirmă, în cazul Ucrainei, angajamentul de a nu folosi arme nucleare împotriva niciunui stat parte la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare care nu deține arme nucleare, cu excepția cazului unui atac asupra lor înseși, asupra teritoriilor lor sau a teritoriilor dependente, asupra forțelor lor armate sau asupra aliaților lor, comis de un astfel de stat în asociere sau în alianță cu un stat care deține arme nucleare.
6. Ucraina, Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii se vor consulta în cazul în care apare o situație care ridică o întrebare privind aceste angajamente.
Prezentul memorandum devine aplicabil la semnare.
Semnat în patru exemplare, cu valabilitate egală, în limbile ucraineană, engleză și rusă.
Pentru Ucraina: Leonid Kuciuma. Pentru Federația Rusă: Boris Elțin. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: John Major. Pentru Statele Unite ale Americii: William J. Clinton.
Budapesta, 5 decembrie 1994.
Pagina de semnături a memorandumului: Leonid Kuciuma, Boris Elțin, John Major și Bill Clinton. Sursa: ONU, United Nations Treaty Series
Ce nu prevede memorandumul
Titlul documentului vorbește despre „asigurări” de securitate (în engleză, „assurances”), nu despre „garanții”. Semnatarii nu s-au obligat să apere Ucraina militar în cazul unui atac. Singurul mecanism concret este cel de la punctul 4: sesizarea Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto. Punctul 6 prevede doar consultări între semnatari.
Memorandumul nu este nici un tratat ratificat de parlamentele statelor semnatare, ci un angajament politic. Ucraina ceruse, în negocieri, garanții obligatorii din punct de vedere juridic, pe care Statele Unite nu au fost dispuse să le ofere.
Sfârșitul arsenalului nuclear ucrainean
Transferul focoaselor în Rusia s-a încheiat în iunie 1996. Pe 4 iunie 1996, secretarul american al Apărării, William Perry, ministrul ucrainean al Apărării, Valeri Șmarov, și ministrul rus al Apărării, Pavel Graciov, au plantat floarea-soarelui pe locul unui siloz de rachete balistice intercontinentale dezafectat de lângă Pervomaisk, în sudul Ucrainei. Imaginea a devenit simbolul dezarmării nucleare a țării.
Cum a fost încălcat
Rusia a încălcat angajamentele de la punctele 1 și 2 prin anexarea Crimeii, în 2014, și prin sprijinul militar acordat separatiștilor din Donbas. Moscova a susținut atunci că memorandumul nu a fost încălcat, argumentând că documentul se referea doar la armele nucleare și că schimbarea de putere de la Kiev crease o situație nouă. Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina au respins această interpretare.
La Conferința de Securitate de la München, pe 19 februarie 2022, cu cinci zile înaintea invaziei la scară largă, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va iniția consultări în baza memorandumului. Invazia rusă din 24 februarie 2022 a golit documentul de orice efect practic. De atunci, Kievul îl invocă drept argument că asigurările politice nu sunt suficiente și cere, în orice acord de pace, garanții de securitate ferme. Tema proliferării nucleare a revenit și în dezbaterile despre negocieri, când o propunere privind Donbasul a stârnit îngrijorări legate de proliferare.
