Ucraina

Memorandumul de la Budapesta, în disputa Carlson-Rees-Mogg

Un fragment din interviul lui Tucker Carlson cu Jacob Rees-Mogg despre armele nucleare cedate de Ucraina a devenit viral. Ce prevedea Memorandumul de la Budapesta.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Jacob Rees-Mogg, fost ministru britanic, în timpul interviului cu Tucker Carlson
Jacob Rees-Mogg, fost ministru britanic, în timpul interviului cu Tucker Carlson

Un schimb de replici despre armele nucleare la care Ucraina a renunțat în anii '90 a devenit viral pe rețelele sociale. Fragmentul provine dintr-un interviu de peste o oră pe care jurnalistul american Tucker Carlson l-a realizat cu fostul ministru britanic Sir Jacob Rees-Mogg, publicat vineri, 2 octombrie. Montajul care circulă online combină discuția cu o secvență de arhivă cu Mihail Gorbaciov.

Ce și-au spus Carlson și Rees-Mogg

Carlson l-a întrebat pe politicianul britanic dacă integritatea teritorială a altor state merită riscată pentru ea viața cetățenilor. Rees-Mogg a răspuns invocând acordul din 1994: Statele Unite, Rusia și Regatul Unit s-au angajat să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, cu condiția ca aceasta să renunțe la armele nucleare. Dacă acest angajament nu contează, a argumentat el, tratatul prin care Kievul și-a cedat arsenalul a fost lipsit de sens.

Carlson a replicat că au existat ulterior și alte înțelegeri, încălcate de toate părțile, inclusiv o promisiune verbală, despre care a spus că a fost confirmată de cei prezenți, că NATO nu se va extinde până la granițele Rusiei. Rees-Mogg a susținut că sprijinul pentru Ucraina este în interesul național al Marii Britanii și al Statelor Unite: dacă orice stat poate fi ocupat de cine dorește, a întrebat el, de ce n-ar lua China Taiwanul?

În montajul viral, replica despre NATO este urmată de un fragment dintr-un interviu mai vechi al lui Mihail Gorbaciov pentru televiziunea germană ZDF. Întrebat dacă trădarea Occidentului în privința extinderii NATO spre est este un mit, fostul lider sovietic răspunde afirmativ.

Mai jos, montajul cu subtitrare în limba română.

Ce prevedea Memorandumul de la Budapesta

La destrămarea Uniunii Sovietice, pe teritoriul Ucrainei rămăsese al treilea arsenal nuclear din lume. Prin Memorandumul de la Budapesta, semnat pe 5 decembrie 1994 de Ucraina, Rusia, Statele Unite și Regatul Unit, Kievul a acceptat să transfere armele în Rusia și să adere la Tratatul de neproliferare nucleară ca stat fără arme nucleare. Ultimele focoase au părăsit Ucraina în 1996.

În schimb, cele trei puteri s-au angajat să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei și să nu folosească forța sau amenințarea cu forța împotriva ei. Documentul oferea însă asigurări, nu garanții de apărare: nu obliga niciun semnatar să intervină militar în sprijinul Ucrainei.

Rusia a încălcat memorandumul prin anexarea Crimeii, în 2014, și prin invazia la scară largă din februarie 2022, un război care, potrivit Kievului, a costat deja armata rusă peste 1,5 milioane de militari morți și răniți. De atunci, documentul este invocat frecvent de oficialii ucraineni ca exemplu al unor promisiuni care nu au protejat țara. Tema a revenit în discuție și în contextul negocierilor de pace, când o propunere privind Donbasul a stârnit îngrijorări legate de proliferarea nucleară.

Disputa despre extinderea NATO

Argumentul unei promisiuni occidentale de a nu extinde NATO spre est este folosit de mult de Kremlin. Nu există un acord scris în acest sens. Documente declasificate arată că, în negocierile din 1990 privind reunificarea Germaniei, oficiali occidentali au făcut declarații verbale liderilor sovietici despre extinderea Alianței. Istoricii interpretează diferit valoarea acestor declarații. Gorbaciov însuși a spus, într-un interviu din 2014, că subiectul extinderii NATO nu a fost discutat atunci.

Reacții la interviu

Interviul a provocat controverse și în alte privințe. Potrivit Newsweek, Carlson a fost criticat inclusiv de comentatori conservatori după ce a sugerat, în aceeași discuție, că decizia Marii Britanii de a lupta împotriva Germaniei naziste nu a fost o idee bună. Carlson a negat că l-ar apăra pe Hitler. Rees-Mogg a numit bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki „fără îndoială justificate” și a susținut că Marea Britanie trebuie să fie puternică militar pentru a descuraja Rusia, nu pentru a căuta un conflict.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.