Internațional

Opt foști ambasadori SUA: concesiile îl încurajează pe Putin

Opt foști ambasadori ai SUA, patru dintre ei fost șefi ai misiunii americane la București, spun că o pace care recompensează agresiunea Rusiei riscă să extindă războiul în Europa.

de Erika Badea · · Asistat de AI

Vladimir Putin zâmbește la capătul unei mese lungi de negocieri din Kremlin, în fața unei delegații americane, într-o sală cu draperii crem
Vladimir Putin zâmbește la capătul unei mese lungi de negocieri din Kremlin, în fața unei delegații americane, într-o sală cu draperii crem

Opt foști ambasadori ai Statelor Unite, între care patru au condus misiunea americană la București, avertizează că concesiile teritoriale făcute Rusiei nu vor aduce o pace durabilă în Ucraina. Textul comun a fost publicat pe 14 noiembrie în cotidianul israelian Israel Hayom.

Semnatarii cer Washingtonului să nu relaxeze sancțiunile împotriva Moscovei până când nu apar progrese reale și măsurabile spre pace. Editorialul vine la câteva zile după runda de negocieri de la Abu Dhabi, încheiată fără o înțelegere asupra teritoriilor.

Cine sunt semnatarii

Patru dintre autori au reprezentat SUA în România: Jim Rosapepe, Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Kathleen Kavalec. Ceilalți patru sunt Ron Gidwitz, fost ambasador în Belgia, Jim Gilmore, fost ambasador la OSCE, Bridget Brink, fost ambasador în Ucraina, și John Sullivan, fost ambasador în Rusia.

Diplomații au activat atât în administrații republicane, cât și în administrații democrate. Gilmore, de pildă, a fost ambasador la OSCE în perioada 2019-2021, în timpul administrației Trump. Textul integral a fost redat în română de G4Media.

Trei dintre cei patru foști ambasadori în România, Rosapepe, Gitenstein și Zuckerman, au semnat în mai 2025 și scrisoarea deschisă a celor șapte foști ambasadori către români, trimisă înaintea alegerilor prezidențiale.

Argumentul: lecția anilor 1930

Autorii pornesc de la politica de conciliere față de Germania nazistă. Ei amintesc că Acordul de la München din 1938, prin care Hitler a primit regiunea Sudetă din Cehoslovacia, a fost prezentat drept o garanție a păcii. În martie 1939, Germania a ocupat restul teritoriilor cehe, iar la 1 septembrie a invadat Polonia.

Textul precizează că lecția nu este că fiecare dictator ar fi un nou Hitler sau că diplomația ar fi inutilă. Concluzia lor este că orice concesie făcută unui lider care folosește forța pentru a-și extinde teritoriul încurajează noi agresiuni. Semnatarii recunosc și diferențele dintre Germania nazistă și Rusia lui Putin.

Diplomații amintesc și Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Rusia s-a angajat să respecte frontierele Ucrainei, în schimbul renunțării Kievului la arsenalul nuclear moștenit. Moscova a anexat Crimeea în 2014 și a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022. Un acord care legitimează cucerirea de teritorii, spun ei, ar putea opri doar temporar luptele.

Autorii critică și felul în care a fost descris Putin în negocieri. În martie 2025, emisarul american Steve Witkoff a spus într-un interviu că nu îl consideră pe Putin un om rău și că este foarte inteligent. Semnatarii răspund că impresiile personale sunt un reper nesigur, mai ales când contrazic ani de comportament observabil.

Deciziile pe care le critică

Editorialul trimite la două decizii recente. Pe 9 octombrie, după o convorbire cu Putin, președintele Donald Trump a anunțat că Rusia va livra peste 300.000 de tone de motorină pe piața americană și pe cea globală. Departamentul Trezoreriei a suspendat sancțiunile asupra motorinei rusești până în aprilie 2027.

Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv prin care a suspendat o parte dintre sancțiunile, restricțiile și taxele prevăzute de legea Graham împotriva Rusiei, cu două zile înainte de termenul de aplicare. Legea fusese semnată în septembrie. Trump a spus că înțelegerea privind motorina urmărește scăderea prețurilor la combustibil.

Decizia a fost criticată de parlamentari din ambele partide, iar Kievul a condamnat înțelegerea. Semnal a relatat și că motorina rusească pentru SUA nu găsește cumpărători.

Al doilea punct privește aliații europeni. Potrivit Reuters, care citează patru surse apropiate discuțiilor, oficiali ai Pentagonului au cerut în ultimele săptămâni Lituaniei, Letoniei și Estoniei să își tempereze declarațiile publice despre amenințarea rusă. Un oficial estonian a spus public că țara nu trebuie să renunțe la propria voce în privința Rusiei.

Autorii consideră că ambele măsuri slăbesc presiunea asupra Moscovei și afectează unitatea aliaților, în timp ce atacurile asupra Ucrainei continuă. Ei avertizează că astfel ar putea apărea amenințări și chiar atacuri împotriva unor state NATO, iar SUA ar putea fi atrase direct în conflict. În final, ei susțin că suferința civililor nu trebuie să devină monedă de schimb în negocieri.

Contextul negocierilor

Pe 10 și 11 noiembrie, delegații ale Ucrainei, Rusiei și SUA s-au întâlnit la Abu Dhabi, în prima rundă trilaterală de la începutul anului. Părțile au convenit asupra unui schimb amplu de prizonieri, dar nu au avansat pe teritorii sau pe garanții de securitate. Semnal a relatat despre negocierile de la Abu Dhabi chiar din prima zi.

Rusia cere ca Ucraina să se retragă din Donbas. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții de securitate obligatorii. Pe 12 noiembrie, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, apoi cu Zelenski în Irlanda.

Potrivit lui Zelenski, citat de Reuters, americanii au ridicat ideea unei retrageri a Ucrainei din Donbas în schimbul aderării la NATO. El a mai spus că toate părțile au fost de acord ca Europa să aibă loc la masa viitoarelor negocieri. Semnal a relatat și că Ucraina a refuzat propunerea SUA privind granițele din Donbas.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.