În Japonia există locuințe care se ridică de la sol atunci când detectează un cutremur, folosind aer comprimat. Sistemul, numit Air Danshin, a primit la 30 iunie 2026 o certificare oficială din partea Ministerului Terenurilor, Infrastructurii, Transporturilor și Turismului din Japonia.
Subiectul rămâne de actualitate: la sfârșitul lui iulie 2026, un cutremur de 7,1 grade a lovit sudul Japoniei, în Kumamoto. În august, Semnal a relatat despre riscul de 50-60% al unui seism major în vestul țării în următorii 30 de ani.
Compania din spatele sistemului, Sansei Air Danshin System, a fost înființată în noiembrie 2005 pentru a vinde dispozitivul inventat de Shoichi Sakamoto. Face acum parte din grupul Sansei Holdings, potrivit site-ului propriu.
Cum funcționează sistemul
Sub casă se află o placă de beton armat, numită în documentele japoneze „teren artificial”, peste care stă fundația clădirii. Senzorii seismici supraveghează permanent terenul. Când zguduirile depășesc un prag stabilit, aerul comprimat din rezervoare este trimis între cele două straturi.
Potrivit producătorului, clădirea se ridică în 0,5 până la 1 secundă. Înălțimea diferă de la o sursă la alta: aproximativ 3 centimetri în prezentările internaționale și în jur de 2,5 centimetri în explicațiile unei firme japoneze de proiectare.
Cât timp casa stă pe perna de aer, ea nu mai urmează mișcarea terenului. Compania afirmă că o zguduire de gradul 7, cel mai ridicat al scării seismice japoneze, este redusă la aproximativ o treizecime. Tot după producător, accelerația din casă rămâne sub 40 gal, adică circa 0,04 g.
Datele provin de la o casă-model din Tsukuba, înregistrate în seismul din 2021, și dintr-un test pe scară reală făcut în 2010 la un institut național de cercetare.
După seism, aerul iese treptat, iar clădirea coboară. Un mecanism de repoziționare o aduce în locul inițial. După seisme mari pot rămâne diferențe de câțiva centimetri, care se corectează cu cricuri hidraulice mici, spune producătorul.
Dacă zguduirile continuă, senzorii ridică din nou casa, iar rezervoarele se umplu automat. În caz de pană de curent, sistemul trece pe baterii. Rezervoarele ajung pentru aproximativ cinci până la șapte ridicări, iar mecanismul se declanșează doar la zguduiri mai puternice, de gradele 4 spre 5 ale scării japoneze, pentru a păstra aerul pentru replici.
Ce s-a întâmplat la seismul din februarie 2021
La 13 februarie 2021, la ora 23:07 ora locală, un cutremur cu magnitudinea 7,3 a lovit largul coastei prefecturii Fukushima, potrivit Agenției Meteorologice a Japoniei. Intensitatea maximă a fost de gradul 6 plus, penultima treaptă a scării japoneze, în Fukushima și Miyagi.
Până la 25 februarie, bilanțul oficial includea un mort, 186 de răniți și aproximativ 4.600 de locuințe avariate.
Producătorul spune că a primit rapoarte despre 30 de locuințe echipate cu sistemul: opt în Fukushima și Miyagi și 22 în Ibaraki. Potrivit companiei, toate s-au ridicat și nu au avut pagube.
La câteva zile după seism, un distribuitor al sistemului, Onoda Sangyo, indica deja opt case ridicate: trei în Fukushima și cinci în Miyagi. Atât bilanțul final, cât și cel preliminar vin de la firme care vând sistemul.
Certificarea oficială din iunie 2026
La 30 iunie 2026, ministerul japonez al construcțiilor a certificat „metoda de proiectare a sistemului Air Danshin”, în baza articolului 38 din legea japoneză a standardelor de construcție. Documentul oficial a fost trimis prefecturilor la 1 iulie. Certificarea era necesară pentru că sistemul contravine unor prevederi ale regulamentului de aplicare a legii.
Ministerul a analizat două situații. Când sistemul funcționează, o analiză dinamică a răspunsului în timp a arătat o siguranță structurală cel puțin egală cu a unei clădiri obișnuite. Când sistemul nu se activează, frecarea dintre fundație și placa artificială împiedică alunecarea care ar afecta siguranța clădirii.
Certificarea se aplică clădirilor încadrate în domeniul ei și proiectate cu calcul la tensiuni admisibile. Nota ministerului explică prefecturilor cum să verifice cererile de autorizare pentru astfel de construcții.
Cât costă și unde poate fi montat
Ca exemplu, producătorul indică pentru o casă cu o suprafață construită la sol de 66 de metri pătrați un preț al echipamentelor de aproximativ 3 milioane de yeni, fără taxe. Asta înseamnă în jur de 16.000 de euro, la un curs de circa 185 de yeni pentru un euro. Prețul final depinde de dimensiunea, forma și amplasarea clădirii, iar lucrările de instalare se adaugă.
Sistemul este conceput pentru construcții din lemn: structuri cu schelet de lemn și sisteme 2x4 sau 2x6. Pentru clădiri mari din oțel sau beton armat, soluția este încă în dezvoltare.
Montarea pe o casă existentă este posibilă, dar presupune mutarea sau ridicarea clădirii și refacerea fundației, adică lucrări de amploare. Pentru o casă nouă, producătorul estimează un adaos de aproximativ zece zile la durata construcției.
Ce limite are tehnologia
Producătorul precizează că sistemul nu protejează împotriva tsunami-urilor sau a incendiilor. Argumentul său este că, fără mobilă răsturnată, locuitorii pot evacua mai calm.
Deke Smith, pe atunci director executiv al Building Seismic Safety Council din SUA, spunea într-un articol de pe site-ul ASME, publicat acum peste zece ani, că sistemul ar putea face față unor cutremure mai mici. Articolul ridica problema momentului în care apar cele mai puternice zguduiri, pentru că primele unde, cele care declanșează mecanismul, pot fi și cele mai violente. Smith a spus că fiecare cutremur are un tipar propriu. Textul nota și că demonstrația de atunci simulase doar mișcări laterale.
De atunci, producătorul a raportat teste pe scară reală și rezultate din seisme reale, prezentate mai sus.
Imaginile virale cu case suspendate la înălțime mare nu corespund tehnologiei, pentru că ridicarea este de doar câțiva centimetri. O verificare a publicației Factly a arătat că o fotografie de acest fel, distribuită pe rețele ca imagine a sistemului, nu avea legătură cu el.
Compania are patru case-model deschise vizitatorilor: la Narita, Koga, Koriyama și Tsukuba.
