Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Tehnologie

Criza memoriei RAM scumpește iPhone-urile și electronicele

Micron avertizează că penuria globală de memorie RAM, alimentată de cererea uriașă a inteligenței artificiale, ar putea împinge în sus prețul următoarei generații de iPhone.

de Mihai Georgescu · ·

Detaliu macro al unui circuit integrat și componente electronice pe o placă de circuite, evidențiind structura internă a cipurilor de memorie care influențează prețurile dispozitivelor mobile. (Foto: Tima Miroshnichenko / Pexels)
Detaliu macro al unui circuit integrat și componente electronice pe o placă de circuite, evidențiind structura internă a cipurilor de memorie care influențează prețurile dispozitivelor mobile. (Foto: Tima Miroshnichenko / Pexels)

Apple lansează în această săptămână noua generație de iPhone, iar potrivit publicației The Verge, telefoanele ar putea veni cu o schimbare nedorită: un preț mai mare. O astfel de creștere, venită de la un jucător cu greutate în lanțul de aprovizionare, ar fi cel mai clar semnal de până acum că avântul costurilor de memorie a devenit imposibil de evitat.

Publicația americană descrie fenomenul drept „chipflation” sau „RAMageddon” - o inversare a unui declin de decenii al prețurilor de memorie, declin care a permis electronicelor de consum să devină mai performante fără să se scumpească dramatic. Termenii „prețuri de memorie” și „penurie de memorie” au apărut în 473 de transcrieri de rezultate financiare ale companiilor în ultimul trimestru, potrivit datelor furnizate de AlphaSense.

O criză mai veche decât boom-ul inteligenței artificiale

Explicația des vehiculată e că inteligența artificială e de vină, iar tehnologia nu doar că a contribuit la creșterea prețurilor la energie și la disponibilizări, ci a împins în sus și costul a tot, de la telefoane la console de jocuri. Potrivit The Verge, penuria se contura însă înainte de explozia ChatGPT, iar apetitul nesățios al AI pentru memorie a amplificat ulterior o problemă deja existentă.

„Trebuie să construim mai multă capacitate de procesare a plachetelor de siliciu”, a declarat pentru The Verge Manish Bhatia, președinte și director de operațiuni la Micron, unul dintre cei trei mari producători de memorie. „Este o provocare foarte diferită pentru industrie față de ceea ce a fost ani de zile, când tehnologia singură reușea să țină pasul cu cererea.”

Ani la rând, producătorii de memorie au reușit să crească producția înghesuind mai multe cipuri pe fiecare placă de siliciu. Câștigurile respective se reduceau însă și necesitau tot mai mult timp. În 2021, chiar în timp ce cererea de electronice din perioada pandemiei era în creștere, Micron a ajuns la concluzia că problema era mai profundă: progresul tehnologic, de unul singur, nu va mai putea genera suficientă capacitate pentru cererea pe termen lung. Producătorii aveau nevoie să proceseze mai multe plachete și să construiască fabrici noi, uriașe, pentru asta.

Prăbușire, apoi un val de cerere pe care nimeni nu l-a anticipat

Potrivit relatării, afacerea cu memorie s-a prăbușit ulterior. Achizițiile de calculatoare, tablete și telefoane din perioada pandemiei anticipaseră cererea viitoare, cheltuielile consumatorilor au slăbit, iar producătorii au rămas cu stocuri în exces. Companiile au pierdut bani și și-au încetinit planurile de extindere.

Până când piața a început să își revină, inteligența artificială generativă declanșase deja un val de cerere mult mai mare și mult mai intensiv în memorie decât anticipaseră producătorii.

Industria memoriei este, în plus, extrem de concentrată. Trei producători dețin aproximativ 90% din piață, potrivit firmei de analiză Counterpoint, ceea ce lasă lumea dependentă de un număr mic de companii pentru a împărți o capacitate limitată între infrastructura de inteligență artificială și dispozitivele de consum. Counterpoint estimează că Samsung a controlat 39% din piața globală de memorie în al doilea trimestru din 2026, urmat de SK Hynix cu 26% și de Micron cu 25%.

Nu toată memoria e la fel

Memoria dintr-un telefon sau un calculator se împarte, în linii mari, în două categorii. DRAM, memoria dinamică cu acces aleatoriu, reține temporar informațiile de care un dispozitiv are nevoie când deschide aplicații, încarcă pagini web sau rulează programe. Memoria flash NAND asigură stocarea pe termen lung, pentru fotografii și fișiere.

„Nu e atât de simplu încât să spunem că centrele de date consumă memorie RAM”, a explicat pentru The Verge David Naranjo, director asociat la Counterpoint. „Memoria RAM nu este aceeași.” În interiorul centrelor de date pentru inteligență artificială, procesoarele specializate se bazează în mare parte pe o formă de DRAM numită memorie de mare lățime de bandă, sau HBM, care poate muta cantități uriașe de date mult mai rapid și mai eficient prin stivuirea cipurilor și folosirea unor conexiuni și ambalaje avansate.

The Verge nu precizează un termen exact pentru rezolvarea crizei, dar notează că industria lucrează la problemă de pe mai multe fronturi, fără ca o soluție rapidă să fie în vizor.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.