Știință

Voyager 1, la o zi-lumină: NASA invită lumea să-i facă semn

Pe 17 noiembrie, după apus, NASA invită publicul să transmită spre cer, în cod Morse, indicativul V-G-R. A doua zi, Voyager 1 ajunge la o zi-lumină de Pământ.

de Erika Badea · · Asistat de AI

Ilustrație artistică a unei sonde Voyager: antenă parabolică albă, brațe cu instrumente și un fundal violet cu dâre de lumină. Imagine: NASA/JPL-Caltech
Ilustrație artistică a unei sonde Voyager: antenă parabolică albă, brațe cu instrumente și un fundal violet cu dâre de lumină. Imagine: NASA/JPL-Caltech

Sonda Voyager 1 a NASA ajunge miercuri, 18 noiembrie, la o zi-lumină de Pământ, adică la aproximativ 25,9 miliarde de kilometri. Cu o seară înainte, pe 17 noiembrie, agenția spațială americană invită publicul din întreaga lume să îi facă semn sondei cu o lumină, în cod Morse.

Cum poți face semn sondei Voyager 1

Acțiunea se numește „Shine Bright for Voyager’s Light-Day”, iar participarea începe după apusul soarelui, marți, 17 noiembrie. NASA cere oamenilor să îndrepte spre cer o lanternă, o lumină de telefon, un bec de bicicletă sau un lampion solar și să transmită indicativul sondei, V-G-R, în cod Morse.

Literele se formează astfel: V înseamnă trei fulgerări scurte și una lungă, G două lungi și una scurtă, iar R una scurtă, una lungă și încă una scurtă. Fulgerările scurte durează sub o secundă, cele lungi cam o secundă, iar între litere se face o pauză de cel puțin o secundă.

Cine nu vrea să facă singur semnalele poate folosi pagina creată de NASA, care face ca telefonul sau tableta să transmită automat V-G-R, cu ecranul îndreptat spre cer. Participanții sunt încurajați să fotografieze sau să filmeze momentul și să îl distribuie online, cu mențiunea @NASA. Gestul este simbolic: lumina de pe Pământ ar avea nevoie de 24 de ore ca să ajungă la sondă, potrivit anunțului NASA.

Ce se întâmplă miercuri, la 12:16 ora României

Potrivit NASA, Voyager 1 va atinge distanța de o zi-lumină pe 18 noiembrie, la 10:16:07 UTC, adică la 12:16 ora României. O zi-lumină este distanța parcursă de lumină în 24 de ore. Sonda, cel mai îndepărtat obiect construit de oameni, se deplasează cu 61.155 de kilometri pe oră.

Consecința practică ține de comunicare. Un mesaj trimis de pe Pământ ajunge la sondă în 24 de ore, iar răspunsul ei are nevoie de alte 24, deci un schimb complet durează 48 de ore. Suzanne Dodd, managerul proiectului Voyager la Laboratorul de Propulsie în Reacție (JPL), a descris situația simplu: trimiți mesajul, apoi aștepți două zile până primești răspunsul.

La bordul sondei nu se va schimba nimic în momentul trecerii pragului, nici în mediul interstelar prin care zboară. Alan Cummings, cercetător la Caltech, implicat în programul Voyager din 1973, a spus, potrivit Reuters preluat de Agerpres, că privește evenimentul ca pe o bornă inginerească, ce arată longevitatea sondei și reușita tehnică de a păstra legătura la o asemenea distanță. Voyager 2, lansată cu 16 zile înaintea lui Voyager 1, urmează un alt traseu și va ajunge la o zi-lumină de Pământ abia în noiembrie 2035.

Două momente de cumpănă înaintea bornei

Ultimele săptămâni au fost agitate pentru echipa misiunii. La începutul lui septembrie, inginerii au oprit trei dispozitive de pe Voyager 1 și le-au înlocuit cu alternative cu consum mai redus. Operațiunea, poreclită „Big Bang”, a fost făcută la aproximativ șase săptămâni după aceeași schimbare pe Voyager 2.

Cele șase dispozitive contribuie și la menținerea temperaturii sondei, de aceea înlocuirea a trebuit făcută simultan. Ambele sonde pierd aproximativ 4 wați pe an, pentru că plutoniul din generatoarele lor se descompune. Fără „Big Bang”, NASA ar fi fost nevoită să oprească încă un instrument științific de pe Voyager 1 încă din vara lui 2027.

Pe 18 și 19 octombrie, antenele Rețelei Spațiale Îndepărtate (Deep Space Network) nu au detectat semnalul sondei în două încercări programate, la 24 de ore distanță una de alta. Semnalul a reapărut pe 20 octombrie, înainte ca echipa să trimită vreo comandă de depanare. Inginerii investighează încă cauza. Până acum au stabilit că un grup de propulsoare a ieșit din uz și au pornit cele de rezervă, printr-un mecanism automat de protecție la defecte, care pune nava într-o configurație sigură și întrerupe temporar operațiunile normale.

Kareem Badaruddin, managerul misiunii la JPL, a spus că echipa nu mai văzuse sonda comportându-se astfel și că la acest stadiu al misiunii trebuie să se aștepte la neprevăzut. Informațiile despre ambele episoade provin din comunicatul JPL din 29 octombrie.

Ce a descoperit Voyager 1 în 49 de ani

Voyager 1 a fost lansată pe 5 septembrie 1977, de la Cape Canaveral, și a depășit în câteva luni sonda geamănă, plecată cu 16 zile mai devreme. Misiunea a folosit o aliniere a planetelor exterioare care se repetă la aproximativ 176 de ani, ceea ce a permis ca gravitația lui Jupiter și a lui Saturn să propulseze nava mai departe, cu un consum mic de combustibil.

Printre descoperiri se numără vulcanii de pe Io, luna lui Jupiter cu cel mai activ vulcanism cunoscut, și structura complexă a inelelor lui Saturn. Cummings amintește un inel subțire în jurul lui Jupiter, doi sateliți noi ai planetei (Thebe și Metis), cinci sateliți noi ai lui Saturn și inelul G. Pe 14 februarie 1990, la aproximativ 6 miliarde de kilometri, sonda a fotografiat Pământul ca pe un punct albăstrui, imaginea cunoscută drept „Pale Blue Dot”, relatează La Vanguardia.

În 2012, Voyager 1 a devenit primul obiect construit de oameni care a intrat în spațiul interstelar, urmată de Voyager 2 în 2018. Astăzi mai funcționează doar două dintre instrumentele științifice: magnetometrul și cel care înregistrează undele de plasmă. Fiecare sondă transportă și un disc de aur, cu sunete de pe Pământ, muzică și saluturi în 55 de limbi. Despre istoria programului Voyager și despre pragul din 18 noiembrie am mai scris pe Semnal. Voyager nu e singura sondă care părăsește sistemul solar: New Horizons este și ea încă activă.

Discuția de la JPL, pe 19 noiembrie

Joi, 19 noiembrie, la 12:00, ora Coastei de Est a SUA, adică 19:00 ora României, JPL găzduiește o discuție moderată despre starea sondelor Voyager 1 și 2, despre observațiile științifice din spațiul interstelar și despre dificultatea de a ține nave în funcțiune atât de mult timp. Urmează o sesiune de întrebări din partea presei și a publicului, iar evenimentul poate fi urmărit online pe NASA Live.

Participă Nicky Fox (administrator asociat al Direcției Misiunilor Științifice NASA), Jonathan Lunine (om de știință-șef la JPL), Suzanne Dodd, Linda Spilker (om de știință al proiectului Voyager), Kareem Badaruddin și Jamie Rankin (Universitatea Princeton). NASA va prezenta și un fragment dintr-un documentar Voyager pentru platforma NASA+, programat pentru 2027, an în care misiunea împlinește 50 de ani.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.