Știință

Sonda New Horizons a NASA s-a trezit din hibernare

Sonda New Horizons a NASA a ieșit din cea mai lungă hibernare a misiunii, la 9,5 miliarde de km de Pământ, și reia transmiterea datelor științifice.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Controlori de zbor monitorizează telemetria sondei New Horizons pe ecrane, la centrul de operațiuni al Laboratorului de Fizică Aplicată Johns Hopkins
Controlori de zbor monitorizează telemetria sondei New Horizons pe ecrane, la centrul de operațiuni al Laboratorului de Fizică Aplicată Johns Hopkins

Sonda New Horizons a NASA a ieșit din cea mai lungă perioadă de hibernare din istoria misiunii, după 321 de zile petrecute în modul de conservare a resurselor. Controlorii de zbor de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins (APL), din Laurel, statul Maryland, au confirmat pe 23 iunie că sonda a executat comenzile stocate în calculatorul principal și a revenit la activitate, la aproximativ 9,5 miliarde de kilometri de Pământ.

O hibernare programată cu un an înainte

NASA transmisese comenzile către sondă încă din iulie 2025, cu instrucțiunea de a intra în hibernare pe 7 august 2025 și de a se reactiva în vara anului 2026. Este procedura standard pentru perioadele lungi de zbor de croazieră: operatorii nu mai trimit comenzi și nu mai descarcă date, dar instrumentele sondei continuă să înregistreze informații non-stop.

Din cauza distanței uriașe, semnalul radio prin care s-a confirmat trezirea a călătorit aproape 9 ore până la centrul de operațiuni al APL, ajungând printr-o stație a Rețelei de Spațiu Profund a NASA aflată lângă Madrid, în Spania.

Instrumentele au funcționat pe tot parcursul somnului

Deși nu a comunicat cu Pământul, New Horizons a continuat să colecteze date de la senzorii de plasmă heliosferică, de la spectrometrul de particule energetice de lângă Pluto (PEPSSI) și de la detectorul de praf cosmic Venetia Burney. În fiecare săptămână, sonda a trimis un semnal scurt de stare, iar toate rapoartele au arătat că echipamentele funcționează normal, potrivit responsabilei misiunii, Alice Bowman, de la APL.

Aceasta este cea mai lungă hibernare din istoria misiunii, depășind recordul anterior de 273 de zile, înregistrat între iunie 2022 și martie 2023.

Următorii pași: transmiterea datelor acumulate

Echipa de misiune a început deja descărcarea datelor privind starea tehnică a sondei, urmând ca în următoarele săptămâni să primească și rezultatele științifice adunate în timpul hibernării. Peste aproximativ trei săptămâni, spectrograful ultraviolet Alice, aflat la bord, va analiza distribuția hidrogenului din heliosfera exterioară, în timp ce celelalte instrumente își vor continua măsurătorile.

NASA precizează că sonda funcționează acum pe o logică de autonomie actualizată, gândită pentru operarea la distanțe tot mai mari de Soare, unde puterea disponibilă scade, iar timpul de transmisie a semnalului crește natural.

Echipa de la APL lucrează în paralel la actualizarea programelor de sol care controlează sonda, pentru a simplifica operarea ei pe termen lung. Testele au început deja și sunt așteptate să continue pe tot parcursul anului, pe măsură ce New Horizons se îndepărtează tot mai mult de Soare și necesită ajustări suplimentare ale procedurilor de comunicare.

O misiune care a redefinit explorarea marginii sistemului solar

Lansată pe 19 ianuarie 2006 cu cea mai mare viteză de lansare înregistrată vreodată pentru un obiect uman, New Horizons a survolat Jupiter în februarie 2007, a realizat prima explorare de aproape a sistemului Pluto în iulie 2015 și a devenit prima sondă care a survolat un obiect din Centura Kuiper, Arrokoth, în ianuarie 2019. De atunci, a continuat să studieze heliosfera exterioară a Soarelui și zeci de alte obiecte din Centura Kuiper.

Sonda se află acum la aproximativ 64 de unități astronomice de Soare, adică de 64 de ori distanța dintre Pământ și Soare, și continuă să se îndrepte spre marginea heliosferei, estimată la circa 120 de unități astronomice. Călătoria sa se adaugă șirului lung de misiuni americane care au împins limitele explorării spațiale, alături de programul Voyager, pionierul explorării spațiului interstelar, sau de recentele misiuni lunare Artemis II, care a trimis fotografii spectaculoase de pe Lună.

Capsula acelei misiuni, Orion, s-a întors cu bine pe Pământ, așa cum Semnal a relatat în aprilie, iar interesul pentru explorarea sistemului solar rămâne ridicat și în cazul altor sonde robotice, precum misiunea europeană Juice, care caută urme de viață pe lunile lui Jupiter.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Comentariile sunt în modul citire pe versiunea de test.

Nu există comentarii la acest articol.