Știință

Temperatura corpului la bărbații din SUA a scăzut cu 0,59°C

Studii din SUA arată că bărbații născuți în anii 1800 aveau o temperatură cu 0,59°C mai mare decât cei de azi. Specialiștii dezbat cauzele și acuratețea măsurătorilor.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Termometru medical cu mercur, cu scala gradată de la 35 la 42°C și reperul 37 marcat cu roșu, pe fundal alb
Termometru medical cu mercur, cu scala gradată de la 35 la 42°C și reperul 37 marcat cu roșu, pe fundal alb

Temperatura corpului uman este azi mai scăzută decât în secolul al XIX-lea, arată mai multe studii din Statele Unite, rezumate într-o analiză BBC preluată de Digi24 pe 9 noiembrie 2026. Cea mai amplă cercetare, a unei echipe de la Universitatea Stanford, a găsit o diferență de 0,59°C între bărbații născuți în jurul anului 1800 și cei născuți la sfârșitul secolului XX.

Concluzia pune sub semnul întrebării una dintre cele mai cunoscute cifre din medicină: 37°C, valoarea considerată multă vreme normală pentru un adult sănătos. Specialiștii nu sunt însă de acord asupra cauzelor, iar o parte dintre ei contestă chiar măsurătorile originale.

De unde vine reperul de 37°C

Valoarea a fost stabilită de medicul german Carl Wunderlich, director medical al unui spital din Leipzig. Potrivit BBC, el a notat timp de 15 ani temperaturile axilare ale unui număr de 25.000 de pacienți, de toate vârstele și de ambele sexe, și a adunat peste un milion de citiri.

Din acest set de date, Wunderlich a calculat o medie de 37°C pentru adulții sănătoși. El a considerat febră o valoare de peste 38°C. Volumul datelor a dat cifrei o autoritate care a durat decenii.

Medicul a observat și tipare care au rezistat în timp: femeile au valori ușor mai mari decât bărbații, temperatura scade odată cu vârsta și crește pe parcursul zilei.

Ce arată trei seturi de date americane

Echipa coordonată de Julie Parsonnet, specialistă în boli infecțioase la Stanford, a comparat trei seturi mari de date. Primul cuprinde veterani ai armatei Uniunii din Războiul Civil, examinați între 1860 și 1940. Al doilea provine dintr-un sondaj național de sănătate din 1971-1975, iar al treilea din dosarele medicale ale clinicilor Stanford Health Care, între 2007 și 2017.

În total, cercetătorii au analizat 677.423 de măsurători de la aproximativ 189.000 de persoane. Studiul, publicat în ianuarie 2020 în revista eLife, a estimat o scădere de 0,03°C la fiecare deceniu de naștere. La bărbați, diferența a ajuns la 0,59°C, iar la femei, între anii 1890 și 1997, la 0,32°C.

Alte date merg în aceeași direcție. O analiză publicată în BMJ, care a inclus peste 35.000 de pacienți britanici, a găsit o medie orală de 36,6°C. La populația tsimane din pădurea amazoniană, valoarea medie a coborât de la aproximativ 37°C la începutul anilor 2000 la 36,5°C în 2018. Vaccinurile și igiena îmbunătățită au dus la o stare mai bună de sănătate a comunității în cele două decenii de schimbări socio-economice rapide, a explicat antropologul Adrian Jaeggi, de la Universitatea din Zürich.

Ce explicații propun cercetătorii

Parsonnet atribuie scăderea, în principal, unui nivel mai redus de inflamație în populație. În vremea lui Wunderlich, speranța de viață era de aproximativ 38 de ani, iar infecții cronice precum tuberculoza afectau o parte importantă a oamenilor. Studiul estimează că 2-3% din populația de la mijlocul secolului al XIX-lea avea tuberculoză activă.

Un sistem imunitar solicitat constant consumă energie, iar energia se transformă în căldură. Printre veteranii din Războiul Civil, cei cu tuberculoză sau pneumonie activă aveau, într-adevăr, valori mai ridicate decât restul grupului. Autorii adaugă că folosirea aspirinei, a statinelor și a antiinflamatoarelor nesteroidiene a crescut în ultimele decenii, ceea ce ar putea reduce și mai mult inflamația.

A doua explicație ține de mediul în care trăim. Aerul condiționat există în peste 85% dintre locuințele americane, potrivit datelor citate în studiu. Într-o încăpere cu temperatură constantă, organismul depune mai puțin efort pentru a-și menține căldura, iar metabolismul încetinește. Efectele căldurii asupra organismului au fost tratate și într-un articol despre canicula și ceața mintală.

Dezbaterea despre termometrele din secolul al XIX-lea

Nu toți specialiștii cred că scăderea este reală. Philip Mackowiak, istoric medical la Universitatea din Maryland, spune că a examinat un termometru de sticlă al lui Wunderlich, calibrat cu aproximativ 2°C mai sus decât cele moderne. Instrumentele aveau circa 30 de cm, iar pacienții trebuiau să stea nemișcați 15-20 de minute. În plus, Wunderlich a măsurat temperatura la axilă, nu în gură, ceea ce îngreunează comparația.

Parsonnet respinge ideea unei simple erori de măsurare. Scăderea apare chiar în interiorul grupului de veterani, între bărbați născuți în decenii diferite și examinați cu aceleași instrumente. O diferență comparabilă apare și între cele două seturi moderne, măsurate cu termometre calibrate asemănător. Autorii mai arată că valorile axilare sunt, de regulă, cu circa 1°C mai mici decât cele orale, deci diferența de metodă ar fi redus scăderea, nu ar fi exagerat-o.

Ce înseamnă pentru măsurarea febrei

Unele surse medicale de referință și-au ajustat deja reperul pentru valoarea normală, notează BBC, printre ele manualul Harrison's Principles of Internal Medicine și baza de date UpToDate. Majoritatea experților recomandă totuși să nu se acorde prea multă importanță unei singure cifre.

Temperatura variază cu vârsta, sexul, greutatea, înălțimea și ora măsurării. În unul dintre seturile de date din studiul Stanford, valoarea a crescut cu aproximativ 0,02°C pe oră pe parcursul zilei. Corpul uman are și alte reacții surprinzătoare în situații limită.

Jaeggi avertizează că pragurile nu sunt granițe rigide: nimeni nu ar susține că 36,99°C diferă radical de 37,01°C. Pentru adulți, valorile sub 35°C sau peste 40°C sunt, de regulă, un semn că se întâmplă ceva grav în organism. Pentru orice îndoială privind febra, medicul de familie rămâne sursa potrivită de informare.

Surse: BBC (analiză preluată de Digi24, 9 noiembrie 2026); Protsiv și colab., eLife, 2020; Stanford Medicine. Foto: Jacek Halicki / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.