Sabrina Pasterski, fiziciană teoretică americană în vârstă de 33 de ani, lucrează la Perimeter Institute din Waterloo, Canada, la o idee care ar putea apropia gravitația de fizica cuantică: holografia cerească. Povestea ei a revenit în atenția presei internaționale în 2026, prin interviuri și profiluri apărute în BBC Mundo (februarie), MIT Technology Review (aprilie) și New Scientist (octombrie).
Publicul larg o știe pentru un detaliu spectaculos din adolescență: a construit și a pilotat un avion. În lumea științei, numele ei este legat de un domeniu nou, încă teoretic, care încearcă să descrie universul ca pe o hologramă proiectată pe cerul nopții.
De la un Cessna la avionul construit acasă
Pasterski s-a născut la Chicago, la 3 iunie 1993. Mama ei, María, s-a născut în Cuba și a ajuns în Statele Unite în copilărie, relatează BBC Mundo, iar tatăl, Mark Pasterski, este avocat. Fundația Hertz o prezintă drept americană cubaneză din prima generație și absolventă a școlilor publice din Chicago.
Potrivit Perimeter Institute, a început lecțiile de zbor la nouă ani. MIT Technology Review reține că, după ce a citit Harry Potter, voia o mătură zburătoare, iar tatăl a convins-o pe bunic să-i ia în schimb un Cessna. Snopes, care citează site-ul ei, scrie că avionul i-a fost dăruit la zece ani.
Între 12 și 14 ani, a asamblat dintr-un kit un Zenith CH 601 XL, modificându-l pentru a-l face mai sigur. Snopes notează, după site-ul ei, că a zburat singură în Canada cu două zile înainte de a împlini 14 ani. BBC Mundo vorbește însă despre 16 ani, deci vârsta exactă diferă de la o sursă la alta. Modelul avea să devină controversat: în 2009, după mai multe accidente, agenția americană de siguranță a transporturilor NTSB a cerut interzicerea lui la zbor, iar autoritatea aviatică FAA a oprit emiterea de noi certificate de navigabilitate, notează AOPA.
A absolvit liceul Illinois Mathematics and Science Academy în 2010 și a făcut un stagiu la compania aerospațială Blue Origin. Harvard a respins-o, iar MIT a pus-o pe lista de așteptare, scrie BBC Mundo, dar ulterior a fost admisă acolo, la aerospațială. Apoi a trecut la fizică și a absolvit în 2013, în trei ani, cu media maximă 5,00, potrivit Perimeter Institute.
Efectul de memorie și triunghiul care îi poartă numele
La Harvard și-a luat doctoratul în 2019, sub îndrumarea lui Andrew Strominger. Împreună cu el și cu Alexander Zhiboedov a descris în 2015 un „efect de memorie de spin” al undelor gravitaționale, publicat în 2016. Ideea, explicată de Quanta Magazine, este că o undă gravitațională ar trebui să lase o urmă permanentă în structura spațiu-timpului, iar varianta de spin apare când undele poartă moment unghiular. Fenomenul a fost legat și de paradoxul informației din găurile negre.
Lucrările ei au completat și „triunghiul infraroșu”, care leagă simetriile spațiu-timpului, teoremele particulelor de energie joasă și efectele de memorie. Efectul nu a fost însă observat: potrivit revistei Physics a Societății Americane de Fizică, detectoarele actuale de unde gravitaționale nu sunt destul de sensibile pentru a-l măsura.
Stephen Hawking a citat această direcție de cercetare. Snopes a verificat afirmația virală: două articole din 2016, semnate și de Hawking, trimit la trei lucrări de-ale ei, două scrise în colaborare și una singură. Zvonul că Hawking o urmărea pe Twitter este fals, deoarece el nu avea cont, iar ea nu avea la acea vreme prezență pe rețelele sociale.
