Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Știință

Principiul lui Einstein, confirmat în fizica cuantică

Cercetători de la Universitatea Ben-Gurion au confirmat experimental principiul echivalenței al lui Einstein în lumea cuantică, arată un studiu.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Portret alb-negru al lui Albert Einstein
Portret alb-negru al lui Albert Einstein

O echipă internațională de fizicieni, condusă de cercetători de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, a observat pentru prima dată un efect cuantic al gravitației prezis de multă vreme, dar niciodată măsurat direct. Rezultatele au fost publicate în revista Science Advances și au fost anunțate printr-un comunicat al universității, preluat joi de agenția Xinhua și de Agerpres.

Concluzia cercetătorilor: principiul echivalenței, formulat de Albert Einstein acum mai bine de un secol, rămâne valabil chiar și atunci când obiectul testat nu urmează o singură traiectorie clasică, ci se comportă ca o undă cuantică.

Ce spune principiul echivalenței al lui Einstein

Principiul echivalenței este unul dintre fundamentele teoriei relativității generale. El susține că gravitația afectează toate obiectele în mod egal, indiferent de masa lor, astfel încât un observator aflat în cădere liberă nu ar trebui să resimtă local nicio forță gravitațională. Ideea are rădăcini vechi, fiind atribuită încă lui Galileo Galilei, care ar fi observat că obiectele de mase diferite cad cu aceeași viteză atunci când nu există rezistență a aerului.

Problema este că mecanica cuantică descrie particulele ca unde capabile să urmeze, practic, mai multe traiectorii simultan. Rămânea deschisă întrebarea dacă principiul lui Einstein se mai aplică atunci când „obiectul" nu are o singură poziție definită, ci una probabilistică, distribuită între mai multe stări posibile în același timp.

Interferometrul Cuantic Galileo

Pentru a testa acest lucru, echipa a folosit atomi răciți la temperaturi extrem de scăzute, aduși într-o stare cuantică ce le-a permis să urmeze două traiectorii simultan. Dispozitivul folosit, denumit Interferometrul Cuantic Galileo, în onoarea cercetărilor lui Galileo Galilei asupra gravitației, a împărțit unda cuantică a unui atom în două componente: una staționară, fixă față de laborator și de Pământ, și una aflată în cădere liberă.

Cele două componente au fost apoi reunite, iar cercetătorii au măsurat o schimbare infimă în starea cuantică a atomilor. Rezultatul a coincis exact cu ceea ce prevede principiul lui Einstein aplicat unei unde cuantice, potrivit echipei de cercetare. Instrumentul folosit pentru observație este considerat de autori unul dintre cele mai sensibile de acest tip construite până acum, capabil să surprindă diferențe de fază extrem de mici între cele două traiectorii ale atomilor.

Ce arată, de fapt, rezultatul

Autorii studiului au ținut să precizeze o distincție importantă: descoperirea nu demonstrează că gravitația în sine ar fi cuantică, ci doar că principiul echivalenței al lui Einstein rămâne valabil în regimul de energie joasă testat de ei, atunci când este aplicat mecanicii cuantice.

Cercetătorii susțin că experimentul oferă informații prețioase despre una dintre cele mai vechi probleme deschise ale fizicii moderne: modul în care gravitația, descrisă de relativitatea generală, poate fi împăcată cu teoria cuantică într-o descriere unitară a Universului. Cele două teorii funcționează extrem de bine separat - una la scara galaxiilor, cealaltă la scara particulelor - dar rămân, până acum, greu de unificat într-un singur cadru matematic coerent, iar orice test experimental al granițelor dintre ele este urmărit îndeaproape de comunitatea științifică.

Ce urmează

Echipa de la Ben-Gurion a precizat că tehnica dezvoltată pentru acest experiment ar putea fi extinsă la obiecte mai grele decât atomii, precum nanodiamantele, ceea ce ar permite teste și mai precise ale interacțiunii dintre gravitație și lumea cuantică, într-un regim în care efectele ar putea deveni mai ușor de observat și, potențial, de contrazis.

Studiul se adaugă unui șir mai larg de cercetări recente din fizica fundamentală, de la teste ale relativității speciale, explicate pe larg în articolul despre motivul pentru care energia unui obiect depinde de viteza luminii în spațiu gol, până la investigații privind efectul de memorie gravitațională. Contribuția lui Einstein la aceste domenii este trecută în revistă și în articolul biografic despre Albert Einstein, excepționalul fizician german.

Cercetarea publicată în Science Advances confirmă, deocamdată, doar o piesă din acest puzzle: că una dintre ideile centrale ale lui Einstein supraviețuiește testului lumii cuantice, la un secol de la formularea ei.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.