Știință

Studiu MIT pe 200 de oameni: AI poate induce amintiri false

Un experiment MIT Media Lab pe 200 de participanți arată că fotografiile și videoclipurile modificate cu AI pot induce amintiri false și o încredere exagerată în ele.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Aparat foto instant alb și șase fotografii tipărite cu clădiri istorice, așezate pe un parchet de lemn, lângă o pălărie și un covor cu franjuri
Aparat foto instant alb și șase fotografii tipărite cu clădiri istorice, așezate pe un parchet de lemn, lângă o pălărie și un covor cu franjuri

Fotografiile și rezumatele generate sau modificate cu inteligență artificială pot distorsiona memoria oamenilor și îi pot face să creadă că au văzut ori au trăit lucruri care nu s-au întâmplat. Cel mai citat studiu din această serie vine de la MIT Media Lab: într-un experiment pe 200 de participanți, cei expuși la imagini alterate au produs mai multe amintiri false și au avut mai multă încredere în ele.

Concluziile au revenit în atenția presei internaționale în octombrie, după un material al publicației Washington Post despre efectele AI asupra memoriei. În România, subiectul a fost preluat de Spotmedia și de Știrile ProTV.

Cum a fost construit experimentul

Echipa profesoarei Pattie Maes, de la MIT Media Lab, a arătat mai întâi participanților o serie de fotografii obișnuite. După o pauză, unii au revăzut exact aceleași imagini, iar alții au văzut variante modificate cu AI: expresii faciale schimbate, militari adăugați în scenă sau semne ale schimbărilor climatice introduse artificial.

Potrivit lucrării, disponibile ca preprint pe arXiv, cei 200 de participanți au fost împărțiți în patru grupuri de câte 50 de persoane. Fiecare grup a văzut altceva: imagini neschimbate, imagini editate cu AI, videoclipuri generate cu AI sau videoclipuri create pornind de la imagini editate cu AI. Apoi toți au dat un test despre fotografiile originale.

Ce au arătat rezultatele

Toate cele trei grupuri expuse la conținut generat sau editat cu AI au raportat mai multe amintiri false decât grupul de control. Efectul cel mai puternic a apărut la videoclipurile create din imagini editate: acolo, numărul de recolecții eronate a fost de 2,05 ori mai mare decât la grupul de control.

Încrederea în versiunea greșită a crescut și ea. În aceeași condiție, participanții au fost de 1,19 ori mai încrezători în memoria lor eronată decât cei din grupul de control. Cu alte cuvinte, nu doar că își aminteau greșit, dar erau și mai siguri pe ce își aminteau.

Chatboturi, rezumate și dezinformare

Washington Post citează și alte experimente. Într-unul, participanții au văzut un videoclip cu o infracțiune; cei interogați ulterior de un chatbot generativ au avut de trei ori mai multe memorii false decât grupul de control. Într-un alt test, aproape jumătate dintre participanți și-au amintit remake-uri de film care nu au existat niciodată, inclusiv o versiune a filmului „The Matrix” cu Will Smith.

În cazul unui rezumat generat de AI despre un accident, participanții au fost influențați chiar și după ce li s-a spus că textul fusese scris de un sistem automat. Avertizarea nu i-a protejat. Cercetătorii au observat însă că deepfake-urile nu au fost mereu mai eficiente decât textul în crearea de amintiri distorsionate.

Un studiu din anul trecut, citat de presa tehnologică, a mers mai departe. Deepfake-urile și textele generate de AI au implantat amintiri despre scandaluri politice inventate și au redus intenția de vot a participanților.

Nici experții nu sunt scutiți

Riscul nu ține doar de manipulările intenționate. Chiar fără intenții răuvoitoare, sistemele AI pot produce informații false, fenomen cunoscut drept „halucinații”. Memoria imperfectă a omului și încrederea în aceste sisteme îi pot face vulnerabili și pe specialiști, care ajung să fie influențați de răspunsuri greșite chiar dacă ele contrazic ceea ce știu.

Gideon Nave și Steven Shaw, cercetători la Universitatea din Pennsylvania, au constatat în experimentele lor că participanții au urmat sfaturile AI în proporție mare, inclusiv atunci când informațiile primite erau greșite.

Cercetătorii încearcă să dezvolte metode de instruire care să ajute oamenii să recunoască mai ușor deepfake-urile. Deocamdată, nu există o soluție sigură.

Ce nu arată studiul

Rezultatele vin dintr-un cadru de laborator, cu un eșantion mic de 50 de persoane pe grup. Potrivit analizei publicației Tbreak, participanții au privit fotografii pe care nu le făcuseră ei înșiși, așa că experimentul nu arată cât de puternic ar fi efectul asupra propriilor amintiri, pe parcursul unor luni sau ani.

Semnal a mai scris despre conținutul fals generat cu AI. Am explicat de ce clipurile AI ajung pe TikTok fără etichetă și am relatat despre polițiști generați cu AI, folosiți într-o campanie de dezinformare. Am prezentat și avertismentul Poliției Române privind explozia de înșelăciuni cu deepfake-uri.

Surse: Știrile ProTV, Spotmedia, preprintul MIT Media Lab publicat pe arXiv, Washington Post (prin NZ Herald și Dataconomy) și Tbreak.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.