Societate

Amenințare falsă cu bombă la zborul Wizz Air de la Chișinău

Zborul Wizz Air Chișinău-București, cu 102 pasageri, a fost vizat marți de o amenințare cu bombă. Verificările de la Otopeni au arătat că alerta era falsă.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Avion Wizz Air pe platforma Aeroportului Henri Coandă, lângă o cisternă de alimentare, imagine ilustrativă
Avion Wizz Air pe platforma Aeroportului Henri Coandă, lângă o cisternă de alimentare, imagine ilustrativă

Un avion Wizz Air care a zburat marți seară, 17 noiembrie, de la Chișinău la București a fost ținta unei amenințări cu bombă. Aeronava, cu 102 pasageri la bord, a aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, unde verificările au arătat că alerta era falsă.

Verificări la Otopeni, după aterizare

Potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), mesajul a vizat cursa Wizz Air 3248. Avionul a aterizat la ora 21:43, iar cazul a fost preluat de Brigada Antiteroristă a SRI, de Poliție și de personalul aeroportului, relatează Antena 3.

În astfel de situații, specialiștii analizează mai întâi conținutul mesajului și locul din care a fost trimis. Urmează controlul bagajelor și al aeronavei, cu sprijinul pompierilor atunci când e nevoie.

„După parcurgerea procedurilor specifice, amenințarea s-a dovedit a fi falsă”, au transmis reprezentanții CNAB. Autoritățile nu au comunicat deocamdată cine a trimis mesajul. La începutul lunii, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, spunea că identitatea autorilor și eventualele legături dintre incidente sunt investigate în cooperare cu mai multe state.

O lună agitată pentru aeroportul din București

Alerta de marți nu este un caz izolat. Pe 5 noiembrie, un avion Wizz Air sosit de la Milano, cu 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului, a fost verificat la Henri Coandă după o amenințare asemănătoare. În aceeași zi a fost vizată și o cursă Air Serbia venită de la Belgrad.

A doua zi, alerta a vizat zborul TAROM Praga-București, care avea tot 102 pasageri la bord. SRI a anunțat atunci că verificările făcute de Brigada Antiteroristă nu au găsit explozibili. Antena 3 notează că toate amenințările de acest tip primite recent la Otopeni s-au dovedit false.

Valul de alerte din aviația europeană

Episoadele de la București fac parte dintr-un val care a perturbat transportul aerian din Europa la începutul lunii. Pe 3 noiembrie, cel puțin șapte curse spre Varșovia, Sofia, Roma și Murcia au primit mesaje de acest fel. Două zile mai târziu, Reuters număra aproape 30 de zboruri afectate într-o singură zi, iar unele aeronave au fost escortate de avioane de vânătoare.

Ca proporție, zborurile vizate au rămas puține. În aceeași zi de 5 noiembrie, rețeaua europeană avea programate peste 25.000 de curse, potrivit datelor Eurocontrol citate de AFP. Efectul s-a văzut însă în aterizările neplanificate, în pasagerii debarcați și în verificările făcute pe piste.

O parte dintre e-mailuri, scrise în italiană și cu un conținut misogin, au fost semnate în numele unor „luptători ai Statului Masculin”. Numele trimite la o mișcare antifeministă rusă, interzisă ulterior în Rusia, însă fondatorul ei, bloggerul Vladislav Pozdniakov, a negat orice implicare. Reuters nu a putut confirma cine se află în spatele mesajelor.

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a descris episoadele drept o formă de agresiune hibridă și de război psihologic. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat că astfel de incidente arată cum infrastructurile civile au ajuns să fie ținte.

Wizz Air cere o reacție comună

Compania maghiară a fost printre cele mai afectate, cu 14 zboruri vizate într-o singură săptămână, potrivit publicației de specialitate ITIJ. Pe 12 noiembrie, directorul general József Váradi a cerut o coordonare la nivel european și a spus că s-a întâlnit cu reprezentanți ai Comisiei Europene pe această temă.

Într-un interviu acordat Reuters, Váradi a legat amenințările de ceea ce a numit un „război hibrid” care afectează întregul continent.

Ce riscă autorii

În România, alertele false cu bombă ajung în atenția procurorilor în baza legii privind prevenirea și combaterea terorismului. Pedeapsa depinde de încadrarea faptei. Un elev din Târgoviște, care trimisese alerte false la două licee, a fost trimis în judecată și risca închisoare între trei luni și doi ani sau amendă.

Cazurile considerate amenințări cu un act terorist sunt preluate de DIICOT. Un exemplu este bărbatul care, în iunie 2024, a sunat la 112 și a anunțat o bombă pentru a dispersa un miting electoral la Onești. DIICOT l-a trimis ulterior în judecată pentru amenințare cu act terorist.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.