Știință

Ce se întâmplă în creierul unui peruș când vorbește

Un studiu din Nature arată că perușii au în creier o hartă vocală asemănătoare celei umane, utilă pentru înțelegerea tulburărilor de vorbire.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Doi peruși, unul galben-verde și altul albastru cu negru, pe o bară de lemn
Doi peruși, unul galben-verde și altul albastru cu negru, pe o bară de lemn

Papagalii mici și colorați din multe case imită cuvintele oamenilor de mult timp, dar în creierul lor se întâmplă mai mult decât o simplă copiere. Cercetători de la NYU Langone Health au arătat în revista Nature că perușii au o hartă vocală apropiată de cea a oamenilor.

Studiul, semnat de Zetian Yang și Michael Long, a fost relatat de Science News, Popular Science și Smithsonian Magazine și arată cât de apropiate pot fi două creiere care au evoluat pe căi foarte diferite.

O hartă a sunetelor în creier

Echipa a implantat sonde foarte fine în creierul a patru peruși și a urmărit neuronii în timp ce păsările vocalizau. Atenția i s-a oprit asupra nucleului central al arcopalliului anterior, o regiune care trimite semnale direct către neuronii din trunchiul cerebral ce controlează organul vocal. Este, așadar, ultima stație înainte de producerea sunetului.

Neuronii de aici nu erau amestecați la întâmplare. Fiecare grup de celule corespundea unei trăsături a vocii, de pildă structura armonică sau energia pe o bandă largă de frecvențe.

Claviatura din creier

Michael Long a comparat sistemul cu o claviatură. După explicația lui, unele celule se ocupă de vocale, altele de consoane, iar în cazul vocalelor există o gamă largă de înălțimi. Păsările pot combina toate aceste „taste” ca să scoată orice sunet vor. Fiecare neuron reacționează la o anumită frecvență, iar frecvențele sunt așezate într-o ordine clară.

La oameni lucrurile stau asemănător. În scoarța cerebrală, vorbirea este coordonată după trăsături fonetice, între care mișcările organelor articulatorii și înălțimea vocii. Până la acest studiu, nimeni nu găsise la alt animal un model comparabil. Potrivit lui Long, perușii sunt primul animal nonuman la care s-a observat așa ceva.

Ce arată cintezele zebră

Cercetătorii au comparat perușii cu cintezele zebră, păsări cântătoare cu o capacitate mai limitată de a învăța sunete noi. La ele, o astfel de hartă nu a apărut. Cântecul lor pare codat în tipare fixe, greu de modificat, pe când la peruși aceeași zonă lasă loc unei flexibilități mult mai mari.

Erich Jarvis, cercetător la Universitatea Rockefeller care nu a participat la studiu, a declarat pentru New Scientist că activitatea neuronală și comportamentul vocal sunt mai apropiate între papagali și oameni decât între papagali și păsările cântătoare.

Între oameni și peruși sunt multe milioane de ani de evoluție. Long vede în asemănare un exemplu de evoluție convergentă, adică natura ar fi ajuns de două ori, pe drumuri separate, la o soluție comparabilă.

Ce urmează

Interesul vine și din medicină. Păsările ar putea ajuta la înțelegerea bolilor care afectează vorbirea, precum afazia sau boala Parkinson. Joshua Neunuebel, neurolog la Universitatea din Delaware, care nu a luat parte la cercetare, a scris într-un comentariu publicat de Nature că astfel de studii pot sprijini terapiile pentru vorbire și tehnologiile care leagă creierul de calculator.

Studiul are și limite. Înregistrările au fost făcute pe doar patru păsări. Echipa vrea să urmărească cum se formează regiunea în timp și cum influențează viața socială învățarea vocală. Laboratorul lui Long lucrează și cu specialiști în învățare automată, pentru a încerca o „traducere” a vocalizărilor perușilor.

Rămâne o întrebare mai mare. Dacă mecanismul din creier seamănă atât de mult cu al nostru, nu este exclus ca și limbajul perușilor să fie mai apropiat de al nostru decât se credea. Long a spus că experimente ca acestea pot readuce în discuție ideea că omul este o excepție, dar răspunsul nu există încă.

Pentru cine are un peruș acasă, rutina rămâne aceeași, iar un ghid pentru îngrijirea perușilor poate fi util. Despre felul în care comunică alte animale s-a scris și pe Semnal, de exemplu despre primatele care ar putea folosi tipare gramaticale.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.