Astronomii de la Universitatea Warwick din Marea Britanie au identificat prima stea verde cunoscută, adică o stea care ar părea verde pentru ochiul uman dacă ar fi destul de aproape. Se numește WD J1330+6435 și este o pitică albă aflată la aproximativ 326 de ani-lumină de Pământ. Descoperirea a fost publicată în revista RAS Techniques and Instruments.
Ce este, de fapt, o pitică albă
O pitică albă este ce rămâne dintr-o stea de tipul Soarelui după ce își termină combustibilul. Steaua își aruncă în spațiu straturile exterioare, iar nucleul ei rămâne în urmă, fierbinte și foarte dens. În el nu mai au loc reacții nucleare, așa că piticele albe nu mai produc energie. Ele doar strălucesc, pe măsură ce se răcesc încet, de-a lungul a miliarde de ani.
Dimensiunile sunt surprinzătoare. O pitică albă are cam cât Pământul, dar în medie are aproximativ jumătate din masa Soarelui. Altfel spus, materia unei jumătăți de stea este strânsă într-un spațiu cât o planetă. Iar Soarele nostru va ajunge și el o pitică albă, peste miliarde de ani.
Știai că stelele nu sunt doar albe, galbene și roșii
La școală aflăm că culoarea unei stele ține de temperatură. Cele mai reci sunt portocalii, cele ca Soarele sunt albe, iar cele mai fierbinți au o strălucire albăstruie. Piticele albe erau considerate la fel. Primele descoperite erau fierbinți și albe sau albăstrui, de aici și numele.
Studiul arată că regula nu se aplică peste tot. Unele pitice albe ar străluci în verde, roz, mov, galben sau cyan dacă le-am vedea de aproape.
De ce a ieșit verde tocmai această stea
Totul ține de densitate. Atmosfera acestei pitice albe poate avea o densitate de aproximativ un gram pe centimetru cub, cam cât apa. Asta înseamnă de milioane de ori mai mult decât în stratul vizibil al Soarelui. În astfel de condiții, chiar și cantitățile mici de elemente chimice absorb lumina pe un interval de culori mult mai larg decât de obicei. Despre felul în care o atmosferă schimbă lumina care o străbate, Semnal a scris și în articolul De ce este cerul albastru?
WD J1330+6435 are în jur de 4.000 de grade Celsius și a atras material stâncos din propriul sistem planetar. Atmosfera ei s-a îmbogățit astfel cu calciu, litiu și sodiu. Sodiul absoarbe o parte din lumina galbenă, portocalie și roșie, iar ce rămâne arată verde. Cercetătorii descriu nuanța ca fiind un verde gălbui, de tip „chartreuse”.
„Imaginează-ți că stai pe o planetă și te uiți la o stea verde”, a spus Mark Hollands, cel care a condus studiul. Cercetătorii nu știu să mai fi fost raportată vreodată, în mod credibil, o stea verde, vie sau stinsă.
Cum ai vedea o culoare pe care nu o poți vedea
Nicio pitică albă nu e suficient de aproape pentru ca ochiul să îi distingă culoarea. Echipa a pornit de la spectrul stelelor, adică lumina descompusă pe lungimi de undă, ca într-o prismă. Datele au fost trecute printr-un model al vederii umane, care a calculat ce nuanță ar percepe oamenii.
Verdele este deci rezultatul unui calcul, nu al unei fotografii. Metoda a scos la iveală și alte surprize. Piticele albe bogate în carbon tind spre roz sau mov, iar cele cu resturi de asteroizi și comete spre galben. Unele pitice mai reci, cu hidrogen și heliu în atmosferă, capătă o tentă cyan.
La capătul opus, echipa a găsit ce ar putea fi cea mai roșie stea înregistrată vreodată. WD J1011+2845 se află la doar 48 de ani-lumină și ar avea o strălucire intensă, de culoarea somonului.
Și totuși, piticele albe rămân, în medie, albe
Cercetătorii au analizat și cele 151 de pitice albe aflate la cel mult 65 de ani-lumină de Pământ. Doar cinci aveau o culoare neobișnuită, două galbene și trei roz. Pornind de aici, cercetătorii estimează că aproximativ una din 30 de pitice albe luminează într-o nuanță atipică.
Restul de 146 au o temperatură de culoare mediană de aproximativ 6.800 de kelvini, pe care o percepem ca alb. Studiul corectează și ideea că piticele albe sunt de obicei albastre. Cele mai fierbinți sunt mai strălucitoare și se văd de la distanțe mai mari, așa că apar mai des în cataloagele bazate pe luminozitate.
Calea Lactee a dat astronomilor de lucru și în ultimele zile, după ce cercetătorii au aflat că a înghițit o galaxie acum 11,8 miliarde de ani.
