Știință

Răsărit pe Marte, văzut de roverul Curiosity

Roverul Curiosity a fotografiat un răsărit pe Marte, cu lumina dimineții peste stânci sculptate de vânt numite yardang-uri. NASA a publicat panorama pe 6 octombrie.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Decupaj dintr-o panoramă a peisajului marțian la răsărit, cu stânci zimțate sculptate de vânt, sub un cer palid, surprinsă de roverul Curiosity
Decupaj dintr-o panoramă a peisajului marțian la răsărit, cu stânci zimțate sculptate de vânt, sub un cer palid, surprinsă de roverul Curiosity

Roverul Curiosity al NASA a fotografiat un răsărit pe Marte, cu lumina dimineții căzând peste niște stânci sculptate de vânt, numite yardang-uri. Panorama a fost realizată pe 11 august 2026, la 8:30 dimineața, ora locală de pe Marte, pe versantul Muntelui Sharp din craterul Gale. Agenția americană a publicat-o pe 6 octombrie.

Potrivit NASA, este cea mai detaliată imagine de până acum a acestor formațiuni îndepărtate, pe care oamenii de știință așteaptă de mult timp să le vadă de aproape.

Cum a fost făcută panorama

Imaginea a fost surprinsă cu Mastcam, una dintre camerele roverului, în a 4.982-a zi marțiană a misiunii. Este alcătuită din șase fotografii individuale, îmbinate pe Pământ după ce au fost transmise de pe Marte. Cadrul a fost făcut la aproximativ o oră după răsăritul Soarelui. Camera a fost construită de compania Malin Space Science Systems din San Diego, care o și operează.

Spre deosebire de majoritatea imaginilor făcute de Mastcam, aceasta a fost prelucrată fără corecția obișnuită a balansului de alb. NASA descrie alegerea drept una artistică, menită să păstreze aspectul dimineții marțiene. Rezultatul are nuanțe albăstrui în prim-plan, iar stâncile din depărtare par spălate de o lumină palidă.

Ce sunt yardang-urile

Yardang-urile sunt creste de rocă modelate de vânt în timp. Pe Muntele Sharp, stratul care le conține se întinde pe aproximativ 16 kilometri, în partea de nord-vest a muntelui.

Cum s-a format stratul nu se știe încă. Ashwin Vasavada, omul de știință al proiectului Curiosity la Laboratorul de Propulsie în Reacție (JPL), spune că stratul pare ieșit din context. Culoarea nu se potrivește cu restul, straturile sunt înclinate într-un unghi ciudat, iar ansamblul pare lipit pe munte. Tocmai de aceea, adaugă el, merită ajuns acolo.

Una dintre ipoteze, spune Vasavada, este că materialul ar fi cenușă depusă de erupții vulcanice străvechi. Ar fi vorba despre un sediment purtat de vânt în crater, poate nisip, poate cenușă venită de la vulcani din apropiere. După ce s-a întărit în rocă, vântul a modelat-o, de-a lungul unor perioade foarte lungi, în creste.

Un urcuș început în 2014

Curiosity a aterizat în 2012 în craterul Gale, aproape de ecuatorul planetei, iar din 2014 urcă pe Muntele Sharp. Muntele are circa cinci kilometri înălțime și este format din straturi, fiecare păstrând urma unei alte etape din istoria Marte. Curiosity studiază geologia și clima planetei și este unul dintre cele două rovere NASA care funcționează acum pe suprafața ei.

Pentru comparație, tot pe Marte se află și cel mai înalt vulcan cunoscut din sistemul solar, Olympus Mons, care se ridică la aproximativ 26 de kilometri deasupra câmpiilor din jur, potrivit NASA. Pe lângă el, Muntele Sharp pare modest.

Studiind aceste straturi, oamenii de știință au aflat că, în urmă cu miliarde de ani, zona era acoperită de lacuri și râuri. Apa a dispărut apoi, iar în urma ei au rămas minerale sărate. După ce pe munte au încetat să se depună materiale noi, o parte din ele ar fi putut fi îndepărtată de vânt, ceea ce ar fi dat naștere yardang-urilor.

La aproximativ două săptămâni după fotografia răsăritului, roverul a trecut un nou prag. A urcat un kilometru în altitudine față de fundul craterului, cel mai mare câștig de altitudine realizat vreodată pe Marte. Pe 5 septembrie, Curiosity a făcut o fotografie privind înapoi spre craterul Gale, la nouă zile după acest moment.

Ce urmează pentru rover

Curiosity se află în al doilea an al celei de-a cincea misiuni extinse, începută cu explorarea unor creste în formă de pânză de păianjen. În cea mai mare parte a următorului an, roverul va merge printre straturi bogate în sulfați și carbonați, ambele fiind semne ale uscării străvechi a suprafeței.

Oamenii de știință speră ca roverul să ajungă la baza yardang-urilor în 2027, posibil în 2028. Acolo va putea folosi brațul robotic pentru a aduna date despre formațiunile încă misterioase.

Marte rămâne una dintre cele mai studiate ținte ale explorării spațiale, iar imaginile trimise de Curiosity ajută la reconstituirea felului în care o planetă cu lacuri și râuri a ajuns un deșert. Anul acesta, misiunea Artemis II a oferit, la rândul ei, imagini spectaculoase cu Pământul.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.