O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford, coordonată de medicul român Sergiu Pașca, a creat șoareci al căror creier este alcătuit, în proporție de aproximativ jumătate din volum, din țesut uman. Scopul experimentului este înțelegerea mai bună și dezvoltarea unor tratamente pentru afecțiuni precum schizofrenia, epilepsia, paralizia cerebrală, dizabilitatea intelectuală și unele forme rare de demență, potrivit unei relatări The Guardian, preluată și de Digi24.
Cum a fost realizat experimentul
Cercetătorii au transplantat celule cerebrale umane, cultivate în laborator, în șoareci modificați genetic astfel încât să se nască fără cortex cerebral sau hipocamp. În spațiul rămas liber în craniul rozătoarelor s-a putut dezvolta țesutul uman. Într-un studiu anterior al aceleiași echipe, neuronii umani transplantați în șobolani s-au integrat în circuitele cerebrale ale animalelor, dar nu au avut suficient loc pentru a se dezvolta pe scară largă.
Șoarecii nou-născuți au primit mai multe injecții, fiecare cu aproximativ 100.000 de celule cerebrale umane obținute prin reprogramarea unor celule de piele donate. În total, animalelor le lipseau circa 14 milioane de celule cerebrale proprii, înlocuite treptat cu aproape patru milioane de celule umane, care au ajuns să ocupe aproximativ jumătate din volumul creierului. La trei luni de la intervenție, țesutul uman se conectase la sistemul circulator al șoarecilor, iar unii neuroni umani formaseră legături cu celulele cerebrale și cu măduva spinării animalelor.
Potrivit studiului, publicat în revista Nature, neuronii umani nu erau organizați exact ca într-un creier uman obișnuit, iar țesutul rămânea imatur, comparabil cu stadiul de dezvoltare de la jumătatea unei sarcini. Testele au arătat că transplanturile nu au îmbunătățit capacitățile animalelor peste nivelul normal, însă problemele de mers și de memorie ale șoarecilor modificați genetic s-au ameliorat ușor după transplant.
Ce a arătat testul cu lipsă de oxigen
Pentru a testa utilitatea metodei în studierea bolilor umane, cercetătorii au expus o parte dintre șoareci, timp de cinci ore, la un nivel scăzut de oxigen. Experimentul a confirmat vulnerabilitatea celulelor nervoase umane la privarea de oxigen, un fenomen care, în timpul sarcinii sau al nașterii, poate duce la paralizie cerebrală.
Echipa a mai identificat, în țesutul uman dezvoltat în creierul șoarecilor, celule rare numite neuroni von Economo, observate până acum doar în examinări post-mortem. Aceste celule se numără printre primele care mor în demența frontotemporală, o formă rară de demență pe care Pașca speră să o studieze mai departe cu ajutorul acestor animale, într-un domeniu în care cercetarea unor tratamente pentru boli neurodegenerative avansează pe mai multe fronturi.
