Președintele FIFA, Gianni Infantino, a anunțat un plan prin care organizația ar urma să vândă o parte din drepturile comerciale ale Cupei Mondiale unor investitori privați, printre care și o firmă legată de familia Kushner. Anunțul, făcut la sfârșitul lunii iulie, a stârnit un val de critici din partea federațiilor continentale de fotbal, în frunte cu UEFA.
Ce presupune planul FIFA Forward Enterprise
Proiectul, numit FIFA Forward Enterprise (FFE), ar urma să preia competițiile comerciale ale FIFA, inclusiv Cupa Mondială și Cupa Mondială a Cluburilor, într-o companie separată, evaluată la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Aproximativ 20% din acțiuni ar urma să fie vândute unor investitori privați, iar FIFA lucrează în acest sens cu banca de investiții J.P. Morgan.
Printre investitorii vizați se numără Thrive Capital, firmă condusă de Joshua Kushner, fratele lui Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. FIFA susține că banii obținuți din vânzare, estimați la câteva miliarde de dolari, ar urma să finanțeze programe de dezvoltare a fotbalului la nivel global, iar fiecare dintre cele 211 federații membre ar urma să primească fonduri suplimentare până în 2037.
Infantino a stabilit data de 19 septembrie ca termen limită pentru ca federațiile membre să accepte oferta, decizia finală urmând să fie luată prin vot majoritar în cadrul congresului FIFA.
UEFA anunță boicot, alte confederații resping planul
Reacția cea mai dură a venit din partea UEFA. Organizația care guvernează fotbalul european a transmis, într-un comunicat, că „nu este de vânzare" ceea ce aparține fotbalului și că „nimeni dintre noi nu este proprietarul acestui sport". În urma unei ședințe online la care au participat cele 55 de federații membre, UEFA a anunțat că echipele sale nu vor mai participa la nicio competiție FIFA atât timp cât planul rămâne pe masă, inclusiv la turneele de Cupă Mondială, masculin și feminin, și la Cupa Mondială a Cluburilor.
Poziția UEFA a fost susținută și de alte confederații continentale. CONCACAF, forul care reunește federațiile din America de Nord, Centrală și Caraibe, a criticat lipsa de consultare și termenul considerat artificial de scurt impus de FIFA. Confederația Asiatică de Fotbal (AFC) a cerut, la rândul ei, o reevaluare a propunerii, transmițând că aceasta nu poate strânge consensul necesar pentru a fi pusă în aplicare și cerând o „revizuire urgentă" a modului de guvernare al FIFA.
Federația Americană de Fotbal (U.S. Soccer) s-a alăturat, de asemenea, criticilor, exprimându-și sprijinul pentru poziția CONCACAF. Confederația Africană de Fotbal a anunțat că își va evalua poziția într-o ședință viitoare, în timp ce CONMEBOL, forul sud-american, nu a comentat public deocamdată.
Legăturile lui Infantino cu Trump, sub lupă
Planul readuce în discuție apropierea tot mai vizibilă dintre președintele FIFA și administrația Trump. Cupa Mondială din această vară, găzduită de SUA, Mexic și Canada, a consolidat legăturile personale și politice dintre Trump și Infantino, iar oficialul FIFA a mai fost implicat, în ultimii ani, în inițiative precum crearea unui așa-numit premiu FIFA pentru pace.
Analiști în guvernanța sportivă au avertizat că prezența unor investitori privați ar putea împinge FIFA spre o comercializare și mai accentuată a Cupei Mondiale, cu efecte asupra formatului competițiilor sau asupra prețurilor biletelor. FIFA a respins aceste acuzații, susținând că „nimeni nu vinde fotbalul" și că sursele care au relatat despre plan au distorsionat informațiile.
Ce urmează
Decizia finală revine celor 211 federații membre ale FIFA, care trebuie să aprobe planul cu majoritate de voturi până la termenul stabilit de Infantino. Până atunci, organizația se confruntă cu cea mai serioasă opoziție internă din ultimii ani a mandatului său, în contextul în care mai multe dintre cele mai puternice confederații ale fotbalului mondial s-au aliniat împotriva proiectului.
