Societate

Români care recunosc că sunt zgârciți deși câștigă bine

Români care recunosc că sunt zgârciți deși câștigă bine povestesc, pe Reddit, la ce cheltuieli renunță sau pe care le amână, deși își permit altceva.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Actualizat la 11 octombrie 2026 la 15:13: Mărturii redate mai exact: un utilizator a plătit pe mașină mai puțin decât salariul net pe o lună; povestea șepcii reformulată conform sursei; eliminată afirmația că majoritatea participanților spun că acționează din obișnuință, nesusținută de sursă. Corecturi de redactare.

Birou cu caiet, bancnote, calculator și monede, ilustrând planificarea unui buget personal
Birou cu caiet, bancnote, calculator și monede, ilustrând planificarea unui buget personal

Deși câștigă suficient de bine încât să își permită lucruri noi, mulți români recunosc că preferă să amâne cumpărăturile sau să refuze pur și simplu să cheltuiască pe anumite categorii de produse. O discuție pornită pe Reddit, cu întrebarea „Cât de zgârcit ești deși câștigi bine?”, a strâns peste 200 de răspunsuri în care oamenii povestesc, adesea cu umor, la ce cheltuieli renunță sau ce cumpărături amână, chiar dacă nu au probleme financiare.

Haine purtate ani la rând, până „se retrogradează”

Cele mai multe mărturii se referă la haine și încălțăminte. Unii povestesc că țin aceeași pereche de pantaloni scurți mulți ani, trecând-o succesiv prin etapele de haină bună de ieșit, haină de casă și, în final, cârpă de curățenie. Alții recunosc că poartă tricouri din perioada facultății, vechi de peste un deceniu, sau o pereche de adidași purtați de 11 ani, de la primii bani dați pe un brand cunoscut, ajunsă acum la statutul de încălțăminte de curte.

Un utilizator povestește că, atunci când își cumpăra o șapcă nouă, purta deja una pe cap, pe care o avea de la 18 ani și pe care o purta încă la 27. Un altul descrie un adevărat ciclu de viață al hainelor: de la haine bune de ieșit, la haine de purtat doar în casă, apoi cârpe pentru praf și geamuri, până ajung, în cele din urmă, la gunoi.

Mașini și telefoane, cumpărate sub puterea reală de cumpărare

Alte mărturii arată că oamenii nu cheltuiesc, în mod deliberat, la capacitate maximă nici atunci când își permit mai mult. Un utilizator spune că a plătit pe mașina lui mai puțin decât salariul net pe o lună, iar altul confirmă un tipar similar, cu o sumă echivalentă unui salariu și puțin peste. Cineva a mers chiar mai departe și și-a cumpărat telefonul cu bonuri de masă, de la comercianți care acceptă această formă de plată.

Un alt participant la discuție spune că refuză să schimbe un telefon vechi de cinci ani, cu husa crăpată, până nu se defectează complet, iar altcineva a folosit același aparat de tuns peste zece ani, deși lamele nu mai erau ascuțite. Fenomenul contrastează cu situația românilor cu venituri mai mici, care simt tot mai acut presiunea cheltuielilor, și arată că economisirea nu ține mereu de nevoie, ci devine uneori un obicei păstrat chiar și atunci când situația financiară permite altceva.

„Când aveam venituri mici îmi cumpăram haine mai scumpe”

Unul dintre participanții la discuție a observat un fenomen invers la el însuși: atunci când avea venituri mai mici, cumpăra haine de la branduri cunoscute și încerca să aibă mereu un telefon nou. După ce a ajuns la un nivel de trai confortabil, a renunțat la nevoia de a arăta ceva prin lucrurile pe care le deține și cumpără acum haine mai ieftine, de la branduri de supermarket, fără să mai simtă nevoia respectării unei anumite „etichete” sociale.

Un alt utilizator explică raționamentul din spatele reparării, în locul înlocuirii, obiectelor funcționale: nu vede de ce ar renunța la ceva ce încă funcționează doar pentru că o piesă secundară nu mai arată bine, și consideră că mulți oameni nu au fost obișnuiți cu ideea că lucrurile se pot repara, în loc să fie aruncate și înlocuite. Tiparele de economisire descrise în discuție se potrivesc cu principiile unui buget echilibrat, recomandate adesea de specialiștii în finanțe personale, chiar dacă în mărturiile participanților economisirea apare mai degrabă ca obișnuință decât ca plan financiar strict.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.