Originară din Timișoara, Alexandra Lăcătușu este doctor și cadru didactic la Bartlett School of Architecture din Londra, în grupul de Bio-Integrated Design. Ea propune ca mușchii să fie crescuți pe clădiri, ca o nouă cultură pentru oraș.
„Ce încercăm cu acest proiect este să aducem în vederea oamenilor că mușchii sunt nu doar de ajutor, dar și o parte foarte valoroasă a biodiversității urbane”, mi-a declarat cercetătoarea. Proiectul se numește „Mușchii” și face parte din expoziția „Cinci hectare / Five Hectares”, deschisă la FABER Timișoara până pe 15 noiembrie.
O piatră recompusă, făcută pentru mușchi
Lucrarea este rezultatul colaborării dintre Alexandra Lăcătușu, Ioana Man, de la Architectural Association din Londra, și Yaoyao Meng, tot de la Bartlett School of Architecture. „Împreună avem un background în arhitectură plus biologie”, a explicat ea. Echipa își propune să crească mușchii pe clădiri, la scară largă, ca să absoarbă carbon, nutrienți și alți poluanți.
Materialul dezvoltat de echipă are la bază carbonat de calciu, mai exact praf de piatră din industria pietrei, care, împreună cu varul, formează o piatră recompusă. Timp de aproximativ o lună, materialul este ținut în apă ca să-i scadă pH-ul, „pentru că mușchilor nu le place un pH foarte înalt”. Urmează încă o lună în care materialul este inoculat cu mușchi.
Modulele sunt apoi recompuse într-o coloană care poate fi amplasată în afara expoziției, în mediul construit sau în natură, ca să creeze posibilitatea unor noi ecologii urbane. În material a fost adăugat și un șrot de floarea-soarelui, plin de nutrienți pentru alte organisme din oraș, precum insectele sau păsările. Pe măsură ce acestea îl consumă, mușchii pot recoloniza spațiile rămase libere. Am întrebat-o dacă, pe înțelesul tuturor, este vorba despre un circuit continuu în natură, cu beneficii pentru aerul din oraș, iar cercetătoarea a confirmat.
Ce beneficii au mușchii pe clădiri
„Ideea noastră este de a mitiga problemele urbane legate de poluare”, a spus Alexandra Lăcătușu. Potrivit cercetătoarei, mușchii crescuți pe fațade ar aduce orașului mai multe beneficii:
- absorb o cantitate mare de dioxid de carbon;
- captează oxizii de azot care rezultă din gazele de eșapament;
- rețin particule din aer și metale grele, foarte nocive pentru oameni;
- contribuie la biodiversitatea urbană și pot crea noi ecologii în oraș, alături de insecte și păsări;
- pot crește pasiv, doar cu apă de ploaie, fără sisteme de irigare sau îngrășăminte.
Dincolo de această „agendă un pic mai instrumentalistă”, echipa vrea să arate frumusețea unor organisme foarte mici și, în același timp, preistorice. „Mușchii există pe planetă dinaintea dinozaurilor și au reușit să supraviețuiască”, mi-a spus ea. „Ideea este să aducem în vederea oamenilor că, poate, și cele mai mici organisme sunt la fel de importante.”
