O pâine de 1,60 m transformată în tipar pentru sticlă, pomi altoiți, pământ negru din Banat care crapă pe măsură ce se usucă și un jgheab pentru oi devenit bucătărie. Sunt câteva dintre cele șase proiecte de design din expoziția „Cinci hectare / Five Hectares”, deschisă pe 24 septembrie 2026 la FABER Timișoara.
„Expoziția nu își propune o lectură perfectă a industriei agroalimentare din România, ci să pună cap la cap povești”, mi-a explicat curatoarea Martina Muzi. Printre acestea sunt poveștile oamenilor care lucrează în industrie, ale materialelor și ale brevetelor din spatele semințelor, „pentru ca publicul să-și construiască propria înțelegere”.
Designul pornește de la o industrie
Martina Muzi este designer de formație și predă la Design Academy Eindhoven, în Olanda. Este originară din Italia și colaborează cu FABER din 2022, ca curatoare a programului Design Signals, ajuns acum la a patra ediție.
„În fiecare an decidem să mergem în profunzime cu cercetarea într-o industrie, în relație cu România. Din această cercetare ancorăm întrebările de design”, a spus ea. În viziunea ei, a curatoria înseamnă să înțelegi contextul, să găsești partenerii potriviți și să construiești cadrul în care designerii invitați pot crea lucrări noi.
Ediția din acest an privește industria agroalimentară, iar cercetarea economică din spatele ei arată că prețul cerealelor din România se decide la Chicago și Paris. Curatoarea spune că scopul este să lege gesturile de zi cu zi de o lectură mai amplă: de unde vin lucrurile, prin câte locuri trec și câte reglementări stau în spatele lor.
Agricultura care nu se vede
Cea mai grea parte a proiectului a fost să arate procese invizibile. „În agricultura inteligentă, totul se petrece în legătura dintre senzorii de pe tractor, datele colectate, platforma care le vizualizează și sateliții care arată parcela”, mi-a declarat Martina Muzi.
„Provocarea e să îmbinăm invizibilul cu ce e vizibil și drag nouă”, a adăugat ea. De aceea, expoziția combină documentație fotografică, obiecte colectate de pe teren, hărți ale solului, interviuri și o schemă amplă a industriei agroalimentare, alături de lucrările realizate de designeri în rezidență.
Pâinea și livada, transformate în obiecte
Bruno Baietto a lucrat cu brutăria Prospero și cu marca Pită de Pecica. La cererea lui, Prospero a copt o pâine de 1,60 m, pe care designerul a folosit-o ca tipar pentru sticla suflată. Rezultă obiecte care păstrează textura pâinii, dar funcționează și singure, ca obiecte de uz casnic.
Studio NOFF s-a concentrat pe altoire, practica prin care se înmulțesc pomii și se conservă soiurile locale. Designerii o descriu ca pe un meșteșug important în contextul schimbărilor climatice. Din tipologiile de altoire au construit boluri de servire, ca să aducă livada „înapoi la masă”.
Solul care se compactează
Studio Eidola lucrează cu cernoziom, unul dintre cele mai fertile soluri din lume, și cu problema compactării produse de utilajele grele. Instalația trece de la stratul închis la culoare la subsolul deschis și crapă pe măsură ce se usucă. Designerii spun că, pe teren, au văzut crăpături provocate și de seceta din această vară.
