Organizatori și invitați pe scena conferinței de deschidere a Artisan Food Market, în fața panoului cu numele târgului, la Biblioteca Națională a României
Târgul Artisan Food Market a început astăzi, vineri, 16 octombrie, la Biblioteca Națională a României din București. Potrivit organizatorilor, participă aproximativ 100 de producători. Ediția a XIII-a reunește în principal producători mici din România, alături de câțiva din Georgia, Bulgaria, Italia, Grecia și Olanda, și se încheie duminică, 18 octombrie.
Organizatorii așteaptă peste 20.000 de vizitatori în cele trei zile.
Mulți producători, la primul târg mare
Peste 70% din oferta târgului este prezentată pentru prima dată în București, a declarat organizatorul Ciprian Dincă la conferința de deschidere. Unii producători au parcurs 500-600 de kilometri până în Capitală. Mulți și-au înființat firmele în acest an, unii chiar în octombrie.
Printre ei se află Gina Bradea, care se prezintă drept bucătar profesionist, foodblogger și autor de cărți culinare. Ea și-a deschis recent o băcănie online, unul dintre canalele prin care produsele românești pot fi cumpărate direct de la producători. La standul ei se găsesc zacuscă de pește, dulcețuri, gem fără zahăr și făinuri de moară.
„Am zacuștile, rețetele mele personale, rețete de familie. Am adus peștele din Dobrogea și zacuștile din Moldova”, a spus Gina Bradea. Pentru ea, târgul de la Biblioteca Națională este primul de asemenea dimensiuni. „Sper să vindem, să plecăm cu mașina goală acasă”, a adăugat ea.
Dincă a amintit și de o echipă de foști angajați din mediul corporate. Aceștia au renunțat la birouri, au înființat o fermă de capre și produc acum brânzeturi.
Standuri de patiserie și brutărie artizanală la Artisan Food Market. Fotografie realizată de Lucian Dinu
Asocierea, ca formă de dezvoltare
Dincă a susținut că afacerile care reușesc să crească sunt, de regulă, cele construite pe asociere.
Un exemplu prezent la târg este o cooperativă agricolă din comuna Frumoasa, județul Harghita, care își vinde produsele sub marca Szépvízi. Cooperativa a fost înființată în 2010, într-o perioadă în care prețul laptelui era foarte scăzut. Ea preia laptele fermierilor din Frumoasa, Bârzava și Nicolești.
„Ne-am gândit să facem o cooperativă unde fermierii locali să aducă laptele, care n-a avut preț pe vremurile respective”, a declarat un reprezentant al cooperativei. Potrivit acestuia, cooperativa procesează în prezent zilnic 5.000-6.000 de litri de lapte, exclusiv de la fermierii din comună. Obiectivul este extinderea pe piața românească, prin restaurante, magazine și băcănii.
Brânzeturi ale cooperativei agricole din Frumoasa, județul Harghita, vândute sub marca Szépvízi. Fotografie realizată de Lucian Dinu
Procesare, finanțare și legislație
Dincă a descris o schimbare pe care a observat-o la producătorii artizanali în cei patru ani de existență ai târgului. Aceștia preferă să nu mai exporte materia primă, „ca aceasta să se întoarcă sub formă de produs finit în țară cu valoare adăugată”, și investesc în unități de procesare. Astfel, a spus el, „valoarea economică rămâne în țară”.
Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, la conferința de deschidere. Fotografie realizată de Lucian Dinu
Un exemplu este Hribărescu, afacerea Mirelei Buhăcianu din Pojorâta, județul Suceava, care lucrează de aproximativ 20 de ani cu ciuperci de pădure. „Făceam export și, în urmă cu ceva timp, m-am gândit să fac și un produs finit”, a povestit ea. A început cu o zacuscă de hribi după rețeta bunicii, apoi a adăugat paste de hribi și de gălbiori, hribi în ulei de măsline, pudre și ciuperci uscate.
„Decât să o exportăm, mai bine o ținem la noi în țară”, spune antreprenoarea. Ea observă că în multe zone ale țării oamenii nu sunt familiarizați cu ciupercile de pădure. Produsele se vând online și în câteva băcănii, inclusiv în Piața Obor din București.
Principala problemă a producătorilor este finanțarea. „Cel puțin din ce am observat, singura soluție de finanțare pe care o au la dispoziție sunt fondurile europene”, a declarat Dincă. El a sugerat ca și alte instituții financiare să lanseze produse de finanțare pentru producătorii locali. Dificultățile producătorilor mici s-au văzut și la alte evenimente din această toamnă: Târgul Producătorilor Olteni a fost afectat de vânzări slabe.
Organizatorul a semnalat și lipsa unui cadru legal. Potrivit lui, România nu are o reglementare la nivel național pentru „produsul local”. O astfel de legislație ar evita confuziile și ar crea un cadru predictibil pentru dezvoltarea producătorilor, a spus el.
Restaurantele și producătorii
„Producătorul local este matur, este pregătit să intre și să acceseze rețelele din retail”, a spus Dincă. Producătorii își doresc „foarte tare” să intre și în restaurantele din România, a adăugat el.
Silvia Ion, coproprietară a HoReCa Insight și organizatoare a Foodservice & Hospitality Expo, a confirmat interesul din partea restaurantelor. „Șefii și patronii de restaurante își doresc din ce în ce mai mult acest lucru, pentru că și cererea consumatorului final asta cere”, a spus ea. Ea a adus ca exemplu târgurile din Italia și Franța, unde producătorii dintr-o regiune expun împreună, la standuri finanțate din fonduri europene. Le-a recomandat producătorilor români să se asocieze și să acceseze astfel de fonduri.
Anita Huzum, reprezentanta HORA, organizația patronală a hotelurilor și restaurantelor din România, a recunoscut că mulți dintre expozanți îi erau necunoscuți. „Am fost impresionată să văd cât de multe nu știu și de câți producători nu am auzit”, a declarat ea. „Aș vrea ca producătorii locali să se lase și mai mult văzuți, pentru că știu că de multe ori nu au suficient curaj.”
Ce se găsește la standuri
Din Barcani, județul Covasna, vine Ferma Noian, care crește oi din rasa țigaie ruginie. Este vorba de „o rasă protejată, aflată în conservare, specifică zonei noastre a Covasnei și Carpaților de Curbură”, potrivit Dianei Oprea, antreprenoare și administratoarea fermei. Ferma produce brânză de burduf după o rețetă veche, cu un gust mai blând decât al altor brânzeturi de burduf de oaie, spune ea, dar și o brânză maturată de tip pecorino, „de care suntem foarte, foarte mândri”. Pe lângă creșterea oilor, ferma organizează la stână evenimente pentru vizitatori, precum brunch-uri cu produse de la producătorii din comună.
Grădina cu Șofran vinde, pe lângă condiment, bulbi pentru cultivarea șofranului acasă. Cooperativa Biruința Olteniei aduce făinuri și paste din soiuri românești de cereale. „Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana”, spun producătorii.
Standuri cu dulcețuri, condimente și făinuri la Artisan Food Market. Fotografie realizată de Lucian Dinu
Arca produce zacuscă pescărească din sturion, păstrăv și crap. Din zona Satu Mare vin pălinci în care fructul a crescut în interiorul sticlei, agățate în pom de când fructul era mic.
Standul Arca, la Artisan Food Market. Fotografie realizată de Lucian Dinu
La târg este prezentă și campania „Mâncarea Face Bine”, dedicată combaterii violenței domestice. Potrivit Anitei Huzum, ambasadoare a campaniei, din fiecare produs cumpărat 2 lei vor merge către o asociație care sprijină femeile aflate în situații dificile.
Dincă și-a încheiat intervenția cu un apel ca produsul local să nu fie doar „un produs de imagine pe care ne fotografiem, ne filmăm pentru like, share și reach”. El și-a exprimat dorința ca produsele locale să ajungă „în coșul zilnic de cumpărături al românilor”.
Brânzeturi maturate la unul dintre standurile târgului. Fotografie realizată de Lucian Dinu
Informații practice: târgul are loc în atriumul Bibliotecii Naționale a României. Programul este vineri între 12:00 și 20:00, iar sâmbătă și duminică între 10:00 și 20:00. Biletul de intrare costă 20 de lei.
