Fraudele cu credite bancare contractate pe numele victimelor sunt tot mai frecvente în România. Anul acesta, consumatorii au trimis peste 170 de cereri privind astfel de fraude către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), potrivit unui comunicat oficial publicat miercuri, 9 septembrie.
Cum funcționează metoda
În cele mai multe cazuri analizate de CSALB, victimele au permis, fără să-și dea seama de pericol, accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale sau chiar la propriile telefoane și aplicații de internet banking. De acolo, infractorii pot deschide conturi, transfera economiile victimei sau contracta credite bancare în numele acesteia, fără știrea sau consimțământul real al persoanei.
Prejudiciile raportate ajung până la 20.000 de euro. Sunt și situații în care consumatorii au contractat chiar ei creditele, convinși de infractori că astfel își protejează economiile sau obțin câștiguri rapide, bani pe care i-au virat ulterior către conturi necunoscute. Metoda se înscrie într-un fenomen mai larg: vishingul, adică frauda prin apeluri telefonice, a fost cea mai raportată formă de fraudă informatică din 2026.
Cazuri concrete raportate la CSALB
Printre cazurile descrise de instituție, cu nume fictive pentru protejarea identității, dar cu localizare reală: o femeie din București a fost victima unui atac cibernetic de tip malware, instalat pe telefon printr-o aplicație trimisă pe WhatsApp. Infractorii i-au creat un cont bancar online și au cerut, în numele ei, un credit de 29.000 de lei, susținând că banii îi aparțin.
