O nouă fraudă prin telefon face victime în România. Escrocii se dau drept polițiști și îi sperie pe oameni cu ideea că cineva le-ar folosi identitatea pentru a lua un credit. În realitate, victimele sunt convinse să contracteze ele însele împrumuturi, iar banii ajung direct în conturile infractorilor.
Cum funcționează schema?
Totul începe cu un apel telefonic. Un escroc se dă drept polițist și îi spune victimei că o altă persoană ar încerca să facă un credit folosindu-i identitatea. Pentru a câștiga încrederea victimei, potrivit jurnalistei Digi24 Ioana Corneev, escrocul trimite pe WhatsApp documente și legitimații false, care par oficiale la prima vedere.
Ulterior, victima este contactată de un al doilea escroc, care se prezintă ca reprezentant al unei bănci. Acesta îi spune persoanei că banii din cont sunt în pericol și că, pentru a-i proteja, ar trebui să contracteze chiar ea un împrumut. Convinsă că își protejează economiile, victima face creditul, dar suma ajunge de fapt în conturile controlate de infractori.
De ce funcționează acest tip de escrocherie?
Schema se bazează pe combinația dintre autoritatea presupusă a unui polițist și presiunea creată de ideea unui risc financiar iminent. Documentele false trimise prin mesaje instant întăresc impresia de legitimitate, iar victima acționează rapid, sub imperiul fricii de a-și pierde economiile, fără să mai verifice informațiile primite.
Faptul că cererea vine din partea a două persoane diferite — un pretins polițist și un pretins reprezentant bancar — face ca povestea să pară coerentă și dificil de contestat pentru o persoană care nu este familiarizată cu astfel de tehnici de manipulare.
Ce recomandă autoritățile?
În cazul unor apeluri de acest tip, autoritățile recomandă fie să nu se răspundă la telefon, fie, dacă apelul a fost deja preluat, convorbirea să fie încheiată imediat. Persoanele care suspectează o astfel de tentativă de fraudă ar trebui să contacteze direct banca la care au cont, precum și poliția, folosind exclusiv numerele de telefon oficiale, afișate pe documentele proprii sau pe site-urile instituțiilor.
Autoritățile insistă că nicio instituție a statului sau bancă nu cere clienților, prin telefon sau prin mesaje, să contracteze credite pentru a-și „proteja” banii, iar orice solicitare de acest tip trebuie tratată cu suspiciune.
