Societate

Vishingul, cea mai raportată fraudă informatică din 2026

Vishingul a devenit cea mai raportată fraudă informatică din România în 2026, arată datele DNSC. Câți bani au recuperat băncile și cine e cel mai expus.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Femeie care vorbește la telefon, cu o expresie de frustrare, la birou
Femeie care vorbește la telefon, cu o expresie de frustrare, la birou

Vishingul, fraudele comise prin apeluri telefonice, a devenit cea mai raportată formă de înșelătorie informatică din România în prima parte a acestui an, arată datele Direcției Naționale de Securitate Cibernetică (DNSC), citate de Connect.ro. Poliția Română a confirmat, printr-un comunicat transmis duminică, amplificarea fenomenului și a anunțat măsuri pentru limitarea lui.

Aproape jumătate din raportări, cazuri de vishing

Din peste 15.000 de raportări primite de DNSC între ianuarie și finalul lunii iunie, aproximativ 6.600, adică circa 42%, au fost cazuri de vishing. Procentul plasează metoda în fața celorlalte tipuri de fraudă informatică semnalate în aceeași perioadă, potrivit datelor citate.

Separat, la nivelul Poliției Române existau, la începutul anului, peste 67.000 de dosare de fraudă informatică, conform reprezentanților Direcției de Investigații Criminale din cadrul instituției. Numărul arată amploarea pe care a luat-o fenomenul în ultimii ani, dincolo de valul recent de apeluri tot mai sofisticate.

Sumele recuperate de bănci, în creștere

Instituțiile bancare confirmă, la rândul lor, evoluția fenomenului prin banii recuperați din conturile folosite de infractori pentru a transfera sumele obținute prin fraudă. ING Bank a anunțat că a recuperat aproximativ 11 milioane de lei în 2025, iar în primele luni din 2026 suma a ajuns deja la circa 18 milioane de lei.

Creșterea valorii recuperate arată atât amploarea fenomenului, cât și eficiența măsurilor de contracarare aplicate de bănci. Recuperarea integrală a banilor rămâne, însă, dificilă în majoritatea cazurilor, pentru că sumele obținute prin fraudă sunt transferate rapid către conturi aflate în jurisdicții offshore, unde procedurile de recuperare sunt lente și complicate.

Persoanele de peste 50 de ani, ținta principală

Analizele citate de Connect.ro arată că persoanele de peste 50 de ani sunt cele mai expuse riscului de a deveni victime ale fraudelor telefonice, fiind mai puțin familiarizate cu tehnologia și, în general, mai încrezătoare în autoritatea instituțiilor. Un studiu recent arată că șase din zece români de peste 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin o tentativă de fraudă telefonică în ultimele luni.

Tinerii nu sunt, însă, scutiți de risc. Infractorii își adaptează constant scenariile și limbajul folosit, în funcție de profilul victimei vizate, iar pretextele invocate în apeluri devin tot mai apropiate de situațiile reale cu care se pot confrunta clienții băncilor sau utilizatorii aplicațiilor financiare.

Ce recomandă Poliția Română

În comunicatul transmis duminică, Poliția Română a reamintit că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri PIN, coduri OTP sau datele complete ale cardului bancar, inclusiv codul CVV/CVC. De asemenea, reprezentanții unei bănci reale nu cer niciodată instalarea unor aplicații de control la distanță pe telefon și nu recomandă transferul banilor într-un așa-numit „cont sigur”.

Autoritățile recomandă întreruperea apelului atunci când interlocutorul face presiune sau cere acțiuni urgente, verificarea oricărei solicitări direct prin canalele oficiale ale băncii și activarea tuturor notificărilor de securitate disponibile în aplicațiile bancare. Polițiștii insistă și asupra rolului familiei: informarea rudelor, în special a persoanelor în vârstă, despre aceste metode de fraudă poate preveni pierderi financiare importante.

Investigațiile continuă

Poliția Română colaborează cu Europol și cu autorități din alte state pentru identificarea grupărilor care operează astfel de fraude. O parte dintre rețelele de escroci acționează din afara țării, prin servicii de telefonie pe internet, ceea ce complică atât identificarea autorilor, cât și recuperarea banilor. Anchetele privind astfel de rețele se leagă frecvent de dosare mai largi de fraudă informatică, aflate în lucru la nivelul autorităților.

Vishingul nu este singura metodă prin care escrocii vizează, în prezent, conturile bancare ale românilor. DNSC a atras atenția recent și asupra unui val de e-mailuri false, trimise în numele Interpol, Europol sau ANAF, prin care infractorii încearcă să obțină date sensibile pe alt canal decât telefonul. Fenomenul mai vechi al fraudelor pornite de la numerele de telefon ale românilor arată că miza rămâne aceeași de ani buni: accesul la conturile bancare, prin orice canal de comunicare disponibil.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.