Directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere prin care să ateste că nu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securități, potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro. Documentul era obligatoriu pentru ca CNSAS să poată porni din oficiu verificarea sa, iar SPP ar fi trebuit să îl trimită încă din 2008, conform legii.
Ce spune CNSAS despre stadiul verificării?
Lipsa declarației a blocat verificarea din oficiu, însă o persoană fizică a depus, separat, o cerere de verificare pe numele lui Lucian Pahonțu. Într-un răspuns oficial pentru Snoop.ro, CNSAS explică faptul că procesul durează de 18 ani pentru că presupune verificări succesive în arhivele mai multor instituții — Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Arhivele Militare Naționale — iar acestea nu trimit întotdeauna informațiile solicitate la timp.
Instituția mai arată că primele solicitări de verificare la foștii deținători de arhivă au fost trimise în aprilie 2010, iar cele mai recente în iulie 2026. CNSAS subliniază și că legislația în vigoare nu prevede sancțiuni pentru instituțiile care întârzie să răspundă și nici nu stabilește o autoritate care să le poată aplica.
Acuzații de participare la evenimentele din decembrie 1989 și Mineriada din 1990
Cazul lui Lucian Pahonțu a ajuns în atenția publică după o anchetă Recorder, potrivit căreia acesta ar fi fost ofițer în Trupele de Securitate și ar fi participat, pe 21 decembrie 1989, la reprimarea manifestanților de la baricada din fața hotelului Intercontinental din București. Aceeași investigație susține că Pahonțu ar fi fost și în dispozitivul trimis să înăbușe protestele din timpul Mineriadei din 1990, când Piața Universității a fost evacuată cu forța.
Contactat de jurnaliștii Recorder, Lucian Pahonțu a respins acuzațiile, susținând că activitatea sa s-a desfășurat mereu cu respectarea legii și a principiilor de loialitate față de țară. Fostul președinte Traian Băsescu, cel care l-a numit pe Pahonțu la conducerea SPP în 2005, a declarat pentru HotNews că dezvăluirile l-au surprins și că șeful SPP ar trebui să își piardă funcția.
21 de ani la conducerea SPP
Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani, deși a fost trecut în rezervă încă din 2024. Numele său a mai apărut în spațiul public în această vară, după ce a fost fotografiat la o terasă din Bruxelles alături de președintele Nicușor Dan și mai mulți politicieni, imagine care a stârnit controverse legate de eventuale legături informale dintre instituțiile statului.
Cazul rămâne deschis: CNSAS nu a stabilit încă dacă Lucian Pahonțu a avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, iar instituția nu a precizat un termen estimativ pentru finalizarea verificărilor aflate în desfășurare din 2010.
