Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din decembrie 2005, a făcut parte din trupele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu împotriva manifestanților din București, în seara de 21 decembrie 1989, și a fost prezent la baricada din zona hotelului Intercontinental, unde au murit 48 de oameni. Informația reiese dintr-o investigație publicată marți de Recorder, bazată pe documente din Dosarul Revoluției și mărturii ale unor foști colegi de unitate.
Cariera ascunsă din Trupele de Securitate
Potrivit Recorder, în CV-ul oficial afișat pe site-ul SPP, perioada 1987-1990 din biografia lui Pahonțu este descrisă vag, drept „diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. În realitate, jurnaliștii au stabilit că, în acei ani, Pahonțu a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, structură subordonată direct Departamentului Securității Statului, cea mai temută instituție a regimului comunist.
Investigația arată că Pahonțu și-a construit cariera militară beneficiind de o relație de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul Apărării din perioada 1985-1989, cei doi fiind veri primari prin tatăl lui Pahonțu, potrivit unor surse din familie citate de Recorder.
Prezența la baricada din 21 decembrie 1989
Documente din Dosarul Revoluției, printre care rapoartele ofițerilor Ion Alecu și Gheorghe Rădulescu, arată că plutonul comandat de locotenentul Lucian Pahonțu a fost trimis, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie, la intersecția cu actualul bulevard Nicolae Bălcescu, zona unde s-au produs cele mai violente confruntări ale nopții.
În propria declarație depusă la dosar, Pahonțu susține că subunitatea sa nu a avut contact cu manifestanții și că a stat în dispozitiv până spre ora 2:00, apoi în repaus la camion. Versiunea sa este contrazisă de colegi de dispozitiv: locotenent-colonelul Ion Alecu a raportat că a comunicat, în mai multe rânduri, că „rezist cu greu demonstranților”, iar fostul locotenent Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Pahonțu, a confirmat pentru Recorder că trupele au avut ciocniri directe cu revoluționarii și că s-a tras asupra lor.
Potrivit datelor istorice citate în investigație, în acea noapte au murit 48 de persoane, alte 150 au fost rănite, iar 1.245 de oameni au fost bătuți și arestați. Grigoraș a relatat și un moment în care generalul Vasile Milea, unchiul lui Pahonțu, ar fi trecut prin zonă și l-ar fi întrebat ce face acolo, îndemnându-l să aibă grijă de militari și să nu deschidă focul. A doua zi, Milea a fost găsit împușcat în biroul său, oficial ca urmare a unei sinucideri.
Implicare și la Mineriada din iunie 1990
Recorder arată că unitatea din care făcea parte Pahonțu, UM 0305 Băneasa, a participat și la evacuarea violentă a Pieței Universității, în zilele de 13-15 iunie 1990, când trupele de ordine, sprijinite de mineri, au reprimat protestul anticomunist maraton. Potrivit unei declarații date de Radu Grigoraș procurorilor militari în 2007, colegii săi, printre care și Pahonțu, au acționat în zona Universității în zilele de 13 și 14 iunie 1990.
Alți doi militari aflați atunci în subordinea lui Pahonțu au confirmat, în declarații separate, prezența la fața locului a plutonului condus de acesta, în cele două zile ale intervenției.
Reacția lui Pahonțu și acces blocat la arhive
Recorder precizează că Lucian Pahonțu a evitat să răspundă punctual la întrebările transmise despre activitatea sa din perioada 1989-1990, limitându-se să transmită că întreaga sa activitate „s-a derulat în conformitate cu normele legale” și cu principii precum loialitatea și devotamentul față de țară.
Potrivit publicației, atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Jandarmeria Română au refuzat accesul jurnaliștilor la documentele Comandamentului Trupelor de Securitate din perioada Revoluției, invocând faptul că acestea sunt clasificate și pot fi consultate abia peste aproximativ 65 de ani. De asemenea, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a emis nicio decizie privind eventuale legături ale lui Pahonțu cu fosta Securitate.
Lucian Pahonțu conduce SPP de peste două decenii, fiind numit inițial de președintele Traian Băsescu și menținut în funcție de succesorii acestuia, Klaus Iohannis și Nicușor Dan. În 2024 a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele, păstrându-și însă poziția de șef al instituției.
