Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat contractul în valoare de 134 de milioane de lei, fără TVA, pentru proiectarea și execuția parcului fotovoltaic aflat în plan la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București, un proiect anunțat încă din primăvară și aflat de atunci în diverse etape administrative, potrivit News.ro.
Contractul a fost atribuit asocierii formate din LSG Building Solutions, Demcar 2000, LSG Building Solutions GmbH și Institutul de Cercetare și Producție în Electrotehnică ICPE Electrocond Technologies, marcând trecerea proiectului dintr-o fază de planificare într-una contractuală, cu termene ferme de execuție.
De la anunț la contract: ce s-a schimbat
Dacă în urmă cu câteva luni CNAB anunța doar intrarea proiectului într-o fază-cheie de avizare, semnarea contractului de execuție reprezintă primul angajament ferm, cu firmă și termen de finalizare asumat: decembrie 2027. Este momentul în care un proiect de infrastructură energetică trece practic de la stadiul de plan la cel de șantier.
„Proiectul va fi implementat cu celeritate, până în decembrie 2027. Investiția vizează realizarea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului”, a transmis compania.
Cât costă, de fapt, independența energetică a unui aeroport mare
Valoarea contractului de 134 de milioane de lei, fără TVA, oferă o imagine concretă asupra costurilor pe care le implică un asemenea proiect pentru un operator de infrastructură critică precum CNAB. Din această sumă, 132.044.800 de lei reprezintă finanțare nerambursabilă, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei”, finanțat din Fondul pentru Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Practic, aproape întreaga investiție e acoperită din fonduri europene dedicate tranziției energetice, iar contribuția proprie a CNAB rămâne marginală. Acest tip de finanțare explică și de ce tot mai multe instituții publice cu consum energetic ridicat, precum aeroporturile, avansează în astfel de proiecte: costul politic și financiar al tranziției e diminuat considerabil de sprijinul nerambursabil.
Prima etapă dintr-un plan dublu ca amploare
CNAB precizează că investiția actuală, de 12,6 MWp, reprezintă doar prima etapă a unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare de 30 MWh — mai mult decât dublu față de puterea instalată în această fază.
Compania urmărește, prin acest demers, creșterea gradului de independență energetică a aeroportului, reducerea costurilor cu energia electrică și diminuarea impactului asupra mediului, obiective aliniate la țintele de sustenabilitate asumate la nivel național și european.
Pentru un aeroport cu traficul de pasageri al Henri Coandă, reducerea facturii la energie printr-o centrală proprie nu e doar un gest ecologic, ci și o decizie financiară: costurile cu electricitatea la infrastructura aeroportuară au crescut constant în ultimii ani, iar autoconsumul din surse regenerabile devine tot mai atractiv economic, nu doar simbolic.
