Primarul orașului Assen, Marco Out, a spus joi că furtul coifului de la Coțofenești din ianuarie 2025dela Muzeul Drents a fost pentru locuitori „un atac împotriva tuturor”.
Out a vorbit cu ochii în lacrimi, după prezentarea artefactelor recuperate în Vechea Sală de Consiliu a muzeului din Assen. Emoția lui a fost vizibilă. A spus că a trăit luni întregi cu acest furt în minte și că vestea revenirii pieselor i-a adus o bucurie uriașă, inclusiv pentru oamenii din România.
Coiful de la Coțofenești, înapoi la Muzeul Drents
Autoritățile olandeze au anunțat joi că artefactele românești furate din Muzeul Drents în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 au fost returnate României. Este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur dispărute atunci din expoziția temporară organizată la Assen.
Predarea s-a făcut în prezența procurorului-șef Corien Fahner, a reprezentanților Parchetului din România, Stan Rareș-Petru și Daniela Buruiană, dar și a conducerii muzeului. Evenimentul a avut loc sub pază strictă, cu agenți plasați la intrare și lângă piedestalul pe care au fost expuse obiectele recuperate. Pentru muzeul din Assen, momentul a închis o rană care a rămas deschisă mai bine de un an.
O scenă încărcată de emoție
Marco Out a spus că a primit joi dimineață un mesaj de la Corien Fahner, care i-a cerut să o sune. „Atunci am aflat vestea”, a relatat primarul, citat de presa locală olandeză. Imediat după aceea, el a mers la adjuncta Yvonne Turenhout pentru a-i spune că piesele au fost găsite și aduse înapoi.
Primarul a descris jaful drept o traumă pentru Assen. „M-am gândit la asta cel puțin o dată pe zi”, a spus el. Potrivit lui, lovitura nu a vizat doar muzeul, ci și orașul. A folosit formula „atac împotriva tuturor locuitorilor din Assen” și a insistat că sentimentul de pierdere a fost împărțit de comunitate.
La Muzeul Drents, directorul Harry Tupan și angajații săi au resimțit la fel de puternic efectele furtului. Out a spus că își amintește reacțiile lor și că tocmai această imagine l-a făcut să plângă în timpul prezentării de joi. Într-un oraș de provincie precum Assen, unde muzeul este unul dintre reperele culturale, furtul a lovit direct în mândria locală.
Ce spun olandezii despre recuperare
Corien Fahner, procurorul-șef al provinciei Noord-Nederland, a declarat că Parchetul olandez este „extrem de încântat” de recuperarea acestor obiecte de artă excepționale. Ea a vorbit despre o „adevărată aventură plină de peripeții”, formulare care arată cât de complicat a fost drumul de la furt la restituire.
Fahner a adăugat însă că ancheta nu s-a încheiat. „Desigur, vom continua să căutăm brățara dacică încă dispărută”, a spus ea. Numai două dintre cele trei brățări furate au ajuns înapoi la Muzeul Național de Istorie a României, iar autoritățile olandeze nu au spus unde se află ultima piesă.
Robert van Langh, directorul Muzeului Drents, a declarat că se bucură că obiectele recuperate revin „acolo unde le este locul”. El a spus, potrivit EFE, că coiful de la Coțofenești are daune minore și poate fi restaurat complet. Brățările, în schimb, se află în stare perfectă. Pentru specialiștii în patrimoniu, diferența dintre o rană ușoară și integritatea deplină contează enorm.
Negocieri, arestări și o piesă încă dispărută
Parchetul olandez a purtat mai multe discuții cu avocații suspecților. Aceste negocieri au dus la acorduri între acuzare și apărare, iar una dintre condițiile pentru încheierea înțelegerilor a fost restituirea obiectelor furate. Prin predarea coifului și a două brățări, această condiție a fost îndeplinită în mare parte, a explicat Fahner.
Autoritățile nu au oferit detalii despre modul în care au fost recuperate piesele. Nici despre eventualele concesii făcute celor acuzați nu s-a spus nimic public. Potrivit EFE, Parchetul olandez a refuzat să vorbească despre traseul obiectelor sau despre locul în care au fost ascunse timp de 14 luni.
Trei bărbați cu vârste între 21 și 36 de ani se află în arest preventiv în dosarul jafului. Ancheta urmărește în continuare și cea de-a treia brățară dacică, încă dispărută. În paralel, specialiștii muzeului pregătesc evaluarea finală a stării pieselor returnate, iar autoritățile române vor decide când vor fi prezentate din nou publicului.
Pentru România, recuperarea coifului de la Coțofenești înseamnă mai mult decât întoarcerea unui obiect de muzeu. Înseamnă o piesă-simbol care revine după luni de tensiune, anchete și negocieri. Pentru Assen, momentul a însemnat sfârșitul unei perioade în care un jaf de câteva minute a ținut în alertă un oraș întreg și a adus presiune asupra unei instituții culturale care va rămâne mult timp cu amintirea acelei nopți din ianuarie 2025.
