Coiful dacic de la Coțofenești, piesa de patrimoniu furată din muzeul Drents din Assen, Olanda, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, ar fi fost găsit, potrivit unor surse citate în presa internațională. Informația nu a fost, deocamdată, confirmată oficial de autoritățile olandeze sau de instituțiile românești implicate în anchetă.
Vestea vine după zile de tensiune și speculații în jurul unuia dintre cele mai importante obiecte din tezaurul dacic expus în străinătate. Coiful, asociat sitului arheologic de la Coțofenești, este considerat o piesă de valoare excepțională pentru istoria și identitatea culturală a României. Furtul său a provocat reacții puternice atât în mediul cultural, cât și în spațiul public.
Un furt spectaculos, cu explozibil
Potrivit informațiilor apărute anterior, jaful de la muzeul Drents a fost comis cu ajutorul unor materiale explozibile, într-o operațiune rapidă și bine organizată. Incidentul a ridicat imediat semne de întrebare privind securitatea expoziției și modul în care au fost protejate obiectele de patrimoniu românesc aflate în Olanda.
Tezaurul dacic prezent la Assen făcea parte dintr-o expoziție temporară, iar dispariția coifului a fost descrisă de specialiști drept o pierdere gravă, nu doar materială, ci și simbolică. În astfel de cazuri, fiecare oră contează, iar anchetatorii încearcă de regulă să stabilească rapid traseul obiectului, eventualii complici și locul în care acesta ar fi putut fi ascuns.
De ce este important coiful de la Coțofenești?
Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai cunoscute piese ale artei geto-dacice. Descoperit în România, obiectul este asociat cu un nivel ridicat de măiestrie metalurgică și cu lumea aristocratică a epocii antice. Pentru istorici și arheologi, el nu este doar un artefact spectaculos, ci și o sursă importantă pentru înțelegerea civilizației dacice.
În ultimii ani, astfel de piese au devenit tot mai des subiectul unor expoziții internaționale, menite să promoveze patrimoniul românesc în marile muzee ale Europei. Dar fiecare deplasare a unor obiecte de o asemenea valoare implică riscuri majore, iar furtul de la Assen a readus în discuție standardele de securitate și responsabilitatea instituțiilor gazdă.
Cum a avut loc jaful?
Jaful de la Muzeul Drents din Assen s-a desfășurat extrem de rapid, în noaptea de 25 ianuarie 2025. Potrivit datelor din anchetă, trei bărbați au reușit să pătrundă în clădire în aproximativ trei minute. Aceștia au forțat accesul printr-o ușă exterioară folosind un dispozitiv exploziv artizanal, după care au spart două vitrine cu unelte grele și au sustras obiectele de valoare.
Totul s-a întâmplat într-un interval foarte scurt, iar în momentul în care echipajele de poliție au ajuns la fața locului, la circa un sfert de oră de la alertă, autorii nu mai erau în zonă.
În cadrul investigației, autoritățile au reținut trei suspecți: Douglas Chesley W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani). Aceștia sunt bănuiți că au pus la cale și executat atacul, inclusiv folosirea materialelor explozive pentru a intra în muzeu. În fața anchetatorilor, cei trei au negat implicarea sau au refuzat să ofere informații despre bunurile dispărute.
Printre obiectele furate se numără coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V–IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur provenite de la Sarmizegetusa Regia, datate în a doua parte a secolului I î.Hr. Toate aceste piese fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
Artefactele se aflau în Olanda în cadrul expoziției „Dacia! Kingdom of Gold and Silver / Dacia. Regatul Aurului și Argintului”, care a reunit nu mai puțin de 673 de obiecte arheologice realizate din metale prețioase.
În urma furtului, statul olandez a achitat despăgubiri în valoare totală de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic sustras.
Ce urmează în anchetă?
Deocamdată, informația privind găsirea coifului trebuie tratată cu prudență până la o confirmare oficială. În astfel de situații, autoritățile verifică autenticitatea obiectului recuperat, starea de conservare și circumstanțele în care a fost descoperit. Dacă piesa a fost într-adevăr recuperată, urmează o etapă esențială: stabilirea lanțului de custodie și evaluarea eventualelor deteriorări.
Indiferent de deznodământul imediat, cazul rămâne unul cu miză mare pentru România. Nu este vorba doar despre recuperarea unei comori arheologice, ci și despre protejarea unui patrimoniu care aparține memoriei colective. Pentru publicul român, coiful dacic de la Coțofenești a devenit, în aceste zile, mai mult decât un obiect de muzeu: un simbol al fragilității patrimoniului în fața criminalității organizate.
Semnal va urmări evoluția anchetei și eventualele confirmări oficiale privind starea și autenticitatea piesei. Până atunci, rămâne esențială separarea faptelor confirmate de informațiile vehiculate pe surse.
