Lacurile din Corbeanca sunt, teoretic, sub protecția statului. În realitate, situația din teren dezvăluie un tablou revoltător: distrugere deliberată, braconaj și o posibilă complicitate a autorităților, care, ani la rând, au tolerat un dezastru ecologic în plină desfășurare.
Joi, 6 februarie 2025, inspectorii Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) au descins la Corbeanca, în urma unei reclamații privind scăderea nivelului apei într-unul dintre lacurile din zonă. Ceea ce au descoperit a depășit orice așteptări: distrugerea intenționată a unei instalații hidrotehnice esențiale – așa-numitul „călugăr”, un mecanism care reglează nivelul apei. Suspiciunea principală? Un act de braconaj organizat, menit să faciliteze recoltarea ilegală a peștilor de dimensiuni mari, ascunși în gropile formate de bombardamentele din Al Doilea Război Mondial.
Conform DEX, călugărul este o instalație hidrotehnică utilizată pentru evacuarea apei din heleșteie, lacuri sau bazine artificiale, în vederea înlocuirii acesteia cu apă curată.
Mecanismul infracțiunii: braconaj sau interese imobiliare?
În Corbeanca există patru lacuri: trei sunt concesionate pentru 49 de ani unor firme private, iar al patrulea aparține Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) Corbeanca. Aceste acumulări sunt interconectate printr-un sistem de diguri, deversoare și „călugări”, menite să asigure fluxul natural al apei. Concesionarii – SC API Construcții Investiții SRL, SC Nelucom SRL și SC Anna Comrom SRL – sunt responsabili de menținerea nivelului apei și întreținerea lacurilor.
Însă distrugerea repetată a „călugărului” celui de-al patrulea lac, deținut de UAT Corbeanca, indică o acțiune premeditată cu scopuri ascunse. Aceasta duce la scurgerea apei, facilitând accesul la gropile de pe fundul lacului, unde se refugiază peștii mari. Conform relatărilor localnicilor, metoda este binecunoscută: apa este lăsată să se scurgă până la un nivel optim pentru ca braconierii să poată utiliza echipamente de electrocutare și să extragă capturi valoroase.
Un alt posibil motiv al distrugerii ar putea fi speculațiile imobiliare: reducerea artificială a nivelului apei pentru a facilita construcția ilegală de pontoane sau alte structuri pe malul lacului. Dacă acest fapt se confirmă, ar reprezenta o încălcare gravă a legii și o complicitate între cei responsabili de întreținerea lacurilor și anumiți proprietari din zonă.
Un scenariu care se repetă: tăcerea autorităților și lipsa de reacție
Ceea ce șochează și mai mult este faptul că acest incident nu este singular. Deja de trei sau patru ani, „călugărul” acestui lac este distrus exact în aceeași perioadă a anului, în lunile martie-aprilie, moment ideal pentru braconaj. De ce nu s-au luat măsuri ferme până acum? Cât de adânc merge lanțul complicităților?
Primarul localității Corbeanca, Ștefan Apăteanu: “Conform celor spuse de localnicii mai în vârstă, pe fundul acestei acumulări există gropi adânci, formate ca urmare a bombelor căzute în cel de-al Doilea Război Mondial; în aceste gropi se adună toți peștii mari – crapi, somni, etc. – care pot fi electrocutați și valorificați în scop economic. Este al treilea sau al patrulea an când acest călugăr este distrus, taman în această perioadă a anului, cu presupunerea că, undeva în martie-aprilie, nivelul apei să permită braconajul, fiind unul dintre raționamentele pentru care călugărul a fost distrus. Un alt raționament, care nu poate fi exclus, ar fi acela de amenajare a unui ponton sau altui tip de construcție, la una dintre proprietățile de pe malul lacului – care presupune excavaj ce nu poate fi făcut decât la un nivel scăzut al apei. Părerea mea, ca edil și ca membru al comunității: natura trebuie redată oamenilor - lacurile trebuie concesionate autorității publice locale, singura în măsură să gestioneze această resursă în interesul tuturor locuitorilor comunei și nu doar în interesul unui grup restrâns.”
Reacția autorităților: târzie și insuficientă
În urma constatărilor ANPA, Primăria Corbeanca și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură au anunțat că vor depune o plângere penală comună pentru „delicte contra mediului înconjurător” și „distrugerea lucrărilor de protecție a apelor”. UAT Corbeanca, în calitate de proprietar al terenului, va depune o plângere penală separată.
De asemenea, s-au promis măsuri de remediere, inclusiv repararea „călugărului”, protejarea zonei și instalarea unui sistem de monitorizare video. În paralel, se va investiga problema deversării ilegale a foselor septice în lac.
Ceea ce se întâmplă la Corbeanca nu este un caz izolat, ci o problemă sistemică, care trădează fie neglijență crasă, fie corupție la nivel local. Cine beneficiază de distrugerea repetată a „călugărului”? Cine profită de pe urma braconajului? De ce autoritățile au reacționat abia acum, după ani de tăcere?
