Semnal de Război

Atacuri cu drone în Marea Neagră: reacția Bulgariei

Două cargouri s-au scufundat în largul Bulgariei și al României după atacuri cu drone, iar Sofia nu a numit Rusia drept responsabilă, spre deosebire de Zelenski.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Navă militară de patrulare cu numărul 555 ancorată în port, echipată cu sisteme radar și antene, reprezentând capacitățile de apărare maritimă. (Foto: Alexander Popadin / Pexels)
Navă militară de patrulare cu numărul 555 ancorată în port, echipată cu sisteme radar și antene, reprezentând capacitățile de apărare maritimă. (Foto: Alexander Popadin / Pexels)

Două cargouri s-au scufundat în largul Bulgariei și al României după atacuri cu drone, iar guvernul de la Sofia a evitat să numească Rusia drept responsabilă. Datele provin dintr-o analiză Deutsche Welle, preluată de G4Media.ro prin Rador.

Pe 6 octombrie, cargourile Alfa Watan și Able au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. Alfa Watan s-a scufundat, iar echipajul ei nu a fost găsit. Operațiunea bulgară de căutare și salvare a fost suspendată miercuri dimineață.

Echipajul navei Able, avariată, a fost salvat de o navă bulgară aflată în apropiere. Doi marinari au ajuns la spitalul militar din Varna.

Un cargou scufundat cu o zi înainte, două victime lângă România

Cu o zi mai devreme, cargoul Royad Mammadov fusese lovit de o dronă și s-a scufundat în largul coastelor României. Doi membri ai echipajului și-au pierdut viața.

Incidentele nu sunt izolate: în ultimele luni au fost atacate mai multe nave comerciale care transportau cereale din Ucraina. Ruslan Trad, expert în securitate globală și cercetător asociat al Laboratorului de Cercetare Criminalistică Digitală al Atlantic Council, a declarat: „Frontul din Marea Neagră se extinde în mod evident și nu ar mai trebui să privim doar Marea Baltică drept o posibilă zonă de escaladare și de acțiuni agresive”.

Sofia nu numește Rusia, Zelenski o indică direct

Președintele bulgar Rumen Radev a minimalizat atacurile. El a spus că nave se scufundă constant în Marea Neagră și că loviturile de marți „probabil nu reprezintă cel mai grav incident”. Guvernul bulgar a numit atacul asupra celor două nave o „încălcare absolut inacceptabilă a dreptului internațional”, dar nu a cerut explicit Rusiei să oprească războiul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat direct Rusia drept autor. El a spus că armata ucraineană a asigurat Bulgaria că nu este responsabilă pentru atac. Radev l-a contrazis și a spus că o astfel de conversație nu a avut loc.

După reuniunea Consiliului Național de Securitate de miercuri, declarația oficială nu a identificat sursa amenințării. Radev a afirmat că încărcătura și direcția de deplasare a navelor dau, „din punct de vedere logic”, motive de suspiciune față de Rusia, dar că nu există dovezi concrete. Ministrul de Externe, Velislava Petrova, a cerut sprijin pentru „toate eforturile diplomatice posibile” de încheiere a războiului.

Experții: o verigă slabă a apărării europene

Rumena Filipova, președinta Institutului de Analiză Globală, vede în refuzul guvernului Radev un exemplu al felului în care Bulgaria pare o verigă slabă în apărarea Europei împotriva influenței Rusiei și Chinei. Ea invocă „lipsa unui răspuns instituțional serios la atacurile hibride de orice fel”.

Mangalia: Rheinmetall a cumpărat șantierul pentru 138 de milioane de euro

Potrivit Digi24, Șantierul Naval Mangalia a fost vândut vineri, 9 octombrie 2026, companiei Rheinmetall Real Estate România SRL pentru 138.034.320,47 euro, fără TVA. Anunțul a venit de la CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia. Guvernul a salutat achiziția și a spus că relansarea șantierului contează pentru securitatea României la Marea Neagră.

România a semnat cu grupul german un contract de 920 de milioane de euro pentru patru nave militare construite la Mangalia, până în 2030. Proiectul este finanțat prin programul european SAFE. Șantierul a intrat în faliment, iar aproape 1.000 de angajați au fost disponibilizați.

Statele baltice cer blocarea tranzitului cerealelor rusești

Tot potrivit Digi24, care citează Reuters și EFE, Lituania, Letonia și Estonia au cerut vineri Uniunii Europene să interzică tranzitul cerealelor rusești pe teritoriul statelor membre. Scrisoarea, adresată Ursulei von der Leyen și lui Antonio Costa, este semnată de premierul eston Kristen Michal, omologul său leton Andris Kulbergs și președintele lituanian Gitanas Nauseda. Ei scriu că „UE nu poate deveni o cale prin care Rusia să compenseze consecințele economice ale propriei agresiuni”.

Lituania a început controale privind originea cerealelor care trec prin porturile ei, dar nu a impus o interdicție oficială. Ministrul lituanian al agriculturii, Kestutis Mazeika, a declarat luna trecută că va fi examinată urmărirea originii tuturor transporturilor de cereale în tranzit dinspre Rusia și Belarus.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.