Șapte nave comerciale au fost atacate de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României de la începutul lunii octombrie, iar peste 24 de marinari au murit, potrivit autorităților din ambele țări, citate de Bloomberg într-o analiză relatată de Digi24. Atacurile au avut loc în interiorul apelor teritoriale ale unor state membre NATO sau la limita lor, ceea ce reprezintă o nouă escaladare periculoasă.
Moscova a negat că ar fi responsabilă pentru aceste atacuri. Bloomberg notează însă că navele care intră în porturile ucrainene sau ies din ele sunt considerate ținte potențiale, ca răspuns la loviturile ucrainene asupra „flotei fantomă” a Kremlinului, care exportă petrol supus sancțiunilor.
Cum au evoluat atacurile
Până în octombrie, incursiunile dronelor rusești în Europa nu provocaseră victime. Situația s-a schimbat pe 13 octombrie, când nava HS Dignity a fost lovită la doar cinci mile marine de apele teritoriale ale Bulgariei. Unsprezece marinari au dispărut, iar cinci au supraviețuit.
Pe 15 octombrie, o altă navă a luat foc în apele teritoriale ale României. La scurt timp după aceea, a avut loc un atac cu drone asupra unei nave aflate chiar în afara acestor ape. La aproape o săptămână după incident, șapte dintre cei 12 marinari de la bord nu fuseseră încă găsiți și se presupune că s-au înecat. Am relatat despre noua navă lovită de dronă lângă Bulgaria și despre nava lovită lângă Neptun Deep.
Ce spun oficialii și experții
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington, a spus că situația arată cât de neglijată a fost securitatea Mării Negre în cadrul NATO și cât de puțină voință politică au avut aliații pentru a descuraja Moscova. Ea a avertizat: „Până când această situație nu se va schimba, Rusia va continua să testeze limitele”.
Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au calificat recent atacurile drept încercări deliberate de a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit Bloomberg. Premierul bulgar Rumen Radev a indicat Rusia drept cel mai probabil autor abia pe 13 octombrie, după ce nava ucraineană Chelsea 3 a fost lovită în largul coastelor Bulgariei, și l-a convocat pe ambasadorul rus. Anterior, i-a luat aproximativ o săptămână să recunoască posibilitatea implicării Moscovei.
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a spus că, dacă până de curând atenția era îndreptată spre țările baltice, acum ea se concentrează pe Marea Neagră. Sofia cere NATO tot spectrul posibil de apărare aeriană, inclusiv aviație de patrulare, sisteme de apărare aeriană și sisteme antidronă. Potrivit unei surse citate de Bloomberg, aliații erau dispuși să ajute, cu condiția ca Bulgaria să solicite acest lucru, ceea ce s-a întâmplat abia recent.
Răspunsul României și al Bulgariei
România se grăbea să finalizeze, chiar înainte de atacuri, un centru comun de securitate în Marea Neagră, realizat împreună cu Bulgaria. Ministrul de Externe Dan Neculăescu a spus marți, la București, că o nouă întârziere ar putea duce la pierderea încrederii partenerilor din NATO.
Radev a făcut apel la calm și a negat existența unui risc, afirmând că traficul în principalele porturi bulgare a crescut față de octombrie anul trecut și că transportul maritim va continua. Un deputat din opoziție, Radoslav Ribarski, a spus la începutul lunii, în comisia parlamentară de apărare, că Bulgaria este veriga slabă a flancului estic și că nu își dă seama de pericol.
Efectele asupra transportului maritim
Cei ale căror afaceri au fost afectate descriu o imagine diferită de cea oficială. Producătorii agricoli se plâng că riscurile din transportul maritim le întârzie exporturile, iar brokerii maritimi invocă costuri mai mari ale asigurărilor și dificultăți în completarea echipajelor.
Brokerul bulgar Yordan Petrov nu mai trimite nave în Marea Neagră și descrie drept kamikaze pe cele puține care încă o fac. Un alt broker a spus că traficul cumulat din porturile Varna și Burgas este adesea mai redus decât cel din portul somalez Mogadiscio. Petrov a spus că, din perspectiva Rusiei, NATO este cel care finanțează și susține industria de apărare ucraineană.
Alte atacuri din zonă
Nu toate atacurile cu drone din regiune au avut loc pe mare. În septembrie, drone rusești au lovit puncte de trecere a frontierei ucrainene cu România. În aceeași lună, a fost lovit un post de frontieră ucrainean cu Moldova, unde au murit două persoane, potrivit autorităților ucrainene.
Ce urmează
Presiunea asupra NATO de a răspunde crește, notează Bloomberg, dar țările europene sunt reticente, pentru că vor să evite o spirală de escaladare cu Rusia într-un moment în care nu sunt sigure de sprijinul SUA. Lipsa unui răspuns ferm le face, în opinia analiștilor citați, să pară slabe în fața Kremlinului. Bilanțul victimelor și ancheta atacurilor se bazează în principal pe declarațiile autorităților din cele două țări.
