Băutura galbenă cu turmeric, scorțișoară și piper negru a ieșit demult din bucătăriile indiene și a ajuns în meniurile cafenelelor din multe țări. Pe măsură ce se răcește vremea, laptele de aur revine în rețete și pe rețelele sociale, însoțit de promisiuni că ar reduce inflamația și ar întări imunitatea. Cercetătorii privesc însă ceașca aburindă cu mai multă prudență.
O rețetă veche, cu un nume nou
În India, băutura se numește haldi doodh, adică lapte cu turmeric, și se bea de generații, mai ales seara sau la răceală. Planta a fost folosită în medicina tradițională indiană, chineză și thailandeză pentru indigestie, răceli, infecții ale pielii sau dureri articulare, notează Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA (NCCIH).
Rețeta de bază e simplă. Laptele se încălzește cu o linguriță de turmeric, puțin ghimbir, scorțișoară, un vârf de piper negru și o grăsime, de obicei ghee sau ulei de cocos. Versiunea spumată, servită ca un cappuccino, a primit în cafenelele occidentale numele de turmeric latte și a devenit o alternativă fără cofeină la cafea.
Curcumina, ingredientul care se lasă greu absorbit
Culoarea intensă vine de la curcumină, compusul pe care cercetătorii îl studiază de decenii pentru efectele antiinflamatoare și antioxidante. Turmericul conține însă puțină curcumină, în jur de 3%, iar organismul o absoarbe greu și o elimină repede.
Aici intră în scenă piperul negru. Un studiu publicat în 1998 în revista Planta Medica, făcut pe zece bărbați sănătoși, a arătat că, după o doză de 2 grame de curcumină luată singură, compusul aproape că nu se regăsea în sânge. Adăugarea a 20 de miligrame de piperină, alcaloidul din piper, a crescut biodisponibilitatea de aproximativ 20 de ori.
Pentru ceașca de acasă, proporțiile spun însă altă poveste. Cele 2 grame folosite în studiu ar însemna peste 60 de grame de pudră de turmeric, în timp ce o linguriță aduce cel mult în jur de 100 de miligrame de curcumină. Grăsimea din rețetă are și ea un rol, pentru că substanța se dizolvă mult mai bine în grăsimi decât în apă.
Ce arată, deocamdată, studiile
Turmericul a fost studiat în artroză, ficat gras și colesterol mărit. Studiile sunt numeroase, dar rezultatele rămân neconcludente. Potrivit NCCIH, nu se știe încă suficient pentru a afirma cu certitudine că turmericul sau curcumina ajută în vreo afecțiune.
Cele mai încurajatoare date vin din artroza genunchiului. Mai multe meta-analize au găsit o ameliorare a durerii și a rigidității, însă, potrivit NCCIH, e nevoie de dovezi de calitate mai bună înainte de o concluzie fermă. Și în cazul ficatului gras, unele analize au arătat îmbunătățiri, fără să fie clar care dintre markeri se schimbă constant.
Aproape toate aceste cercetări au folosit extracte standardizate, în capsule, nu băutura caldă. Chiar și rezultatele cele mai noi vin cu avertismente. În aprilie 2026, la American Physiology Summit din Minneapolis, o echipă de la Florida Institute of Technology a prezentat efecte protectoare ale curcuminei asupra vaselor de sânge la șobolani cu diabet de tip 1. Autorii au precizat însă că pacienții nu ar trebui să înceapă, din acest motiv, să consume mai mult turmeric sau suplimente.
