Istorie

Soborul Zeițelor de la Poduri: 21 de statuete din lut

Soborul Zeițelor, descoperit în 1981 la Poduri, Bacău, reunește 21 de statuete feminine și 13 tronuri din lut ars, vechi de peste 6.700 de ani.

de Erika Badea · · Asistat de AI

Figurine feminine din lut ars, în mare parte așezate, dispuse pe o pânză gri într-o vitrină de muzeu, alături de câteva piese mici
Figurine feminine din lut ars, în mare parte așezate, dispuse pe o pânză gri într-o vitrină de muzeu, alături de câteva piese mici

În 1981, la Poduri, în județul Bacău, arheologii conduși de Dan Monah au descoperit într-o locuință preistorică un vas protejat de un alt vas, așezat cu fundul în sus. Înăuntru se aflau 21 de statuete feminine din lut ars, 13 tronuri miniaturale și două obiecte mici. Ansamblul, cunoscut drept Soborul Zeițelor, aparține culturii Precucuteni și are peste 6.700 de ani.

O locuință cu două vetre

Descoperirea a fost făcută în campania din 1981, în stațiunea arheologică Poduri-Dealul Ghindaru. Situl se află pe terasa dreaptă a râului Tazlăul Sărat și a fost semnalat în 1978 de profesorul Alexe Bujor. Cercetările au început în anul următor.

Locul este un tell, adică o movilă formată din straturile unor așezări suprapuse. Potrivit lui Dan Monah, satul a fost distrus de foc și refăcut de cel puțin 15 ori. Locuitorii cultivau cereale, pescuiau și vânau, iar izvoarele sărate din apropiere le ofereau o marfă de schimb: sarea era vândută unor comunități din zone fără zăcăminte.

Locuința numerotată L36 aparține fazei Precucuteni II și avea două vetre. Lângă prima vatră a apărut un grup de piese numit „Sfânta Familie”: o statuetă mai mare, așezată pe un tron de lut, însoțită de șase figurine mai mici și de un vas miniatural. Statueta principală măsoară 4,2 centimetri înălțime.

Vasul cu 21 de statuete

Al doilea grup, mai numeros, se afla lângă cea de-a doua vatră. Vasul cu obiectele de cult era protejat de un al doilea vas, dar piesele erau sparte, pentru că pereții locuinței se prăbușiseră peste ele. Statuetele au între 3,4 și 8,7 centimetri înălțime, iar cele 13 tronuri în miniatură între 1,5 și 3,3 centimetri, potrivit fișei publicate de Institutul pentru Studiul Lumii Antice al Universității din New York, care a găzduit piesele într-o expoziție în 2022 și 2023.

Din cele 21 de statuete, 15 sunt pictate, iar 6 nu au decor. Tronurile aparțin, cel mai probabil, grupului pictat. Una dintre figurine are mâna dreaptă modelată orizontal pe gât, cu palma ajunsă la cotul stâng, sprijinit de obraz, ceea ce îi conferă o expresie gânditoare. Tronul cu spătar în formă de coarne i-a fost rezervat ei.

Cele două obiecte mici din vas au fost numite inițial de arheologi neidentificate.

Cum este datat ansamblul

Aceeași fișă indică pentru ansamblu intervalul 4900-4750 î.Hr. Dan Monah plasa începutul locuirii la Poduri în jurul anului 4800 î.Hr., iar locuința L36 aparține unei faze târzii a primei etape.

Datarea locuinței se sprijină însă pe o singură probă de cărbune. O analiză statistică publicată în 2020 de cercetătorii Popovici și Drașovean o situează în jurul anilor 4720-4701 î.Hr., valori mediane ale intervalului calculat. Autorii unui studiu din 2024, apărut în revista Radiocarbon, notează că datele pe cărbune de la Poduri pot fi afectate de „efectul lemnului vechi”, adică de folosirea unor lemne mai vechi decât momentul în care a ars locuința. De aceea se vorbește despre un interval, nu despre un an exact.

Un model care se repetă

Dan Monah a considerat că ansamblul reflectă panteonul comunităților precucuteniene, nu doar al celor din Poduri. Un argument, în opinia lui, este descoperirea de la Isaiia, în județul Iași: un vas cu 21 de statuete feminine și acoliții lor stilizați, 13 tronuri de lut ars și 42 de mărgele de lut. Potrivirea ar arăta o unitate religioasă între comunitățile precucuteniene.

Arheologul Nicolae Ursulescu a propus o lectură simbolică a numărului 21, văzut ca produsul dintre cifrele 7 și 3. Interpretările rămân însă deschise: figurinele de acest tip au fost privite ca zeițe, dar și ca jucării sau ca reprezentări ale unor persoane.

Unde se află astăzi

Soborul Zeițelor face parte din colecția Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra-Neamț, aflat în subordinea Complexului Muzeal Județean Neamț. Printre piesele cele mai cunoscute ale colecției se numără și „Hora de la Frumușica” și „Gânditorul de la Târpești”. Figurinele și tronurile de la Poduri au fost împrumutate de complexul muzeal pentru expoziția „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond”, deschisă la New York între 21 septembrie 2022 și 19 februarie 2023.

Cultura Precucuteni este etapa timpurie a unui complex cultural mai larg, Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Trypillia, ale cărui așezări și artefacte sunt datate între 5050 și 3200 î.Hr. În mai 2026, civilizația Cucuteni-Trypillia a fost inclusă pe listele indicative UNESCO ale României, Republicii Moldova și Ucrainei, un prim pas către o eventuală înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial.

Alte descoperiri preistorice au fost relatate și pe Semnal: un pandantiv din piatră, vechi de peste 20.000 de ani, descoperit de arheologii din Dâmbovița, și 280 de gravuri din Epoca de Gheață, găsite în Spania.

Surse: Radio România Internațional (interviu cu Dan Monah), Institute for the Study of the Ancient World (NYU), Cercetări Arheologice, Arheologia Moldovei, Studium, Radiocarbon, Antiquity, Capital.ro, Radio Iași. Foto: CryolophosaurusEllioti / Wikimedia Commons, licență CC BY 4.0, imagine decupată.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.